România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, așa cum cerea Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, dar a făcut mai multe decât i s-a cerut. Noile reguli au permis și persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole românești, până atunci doar persoanele juridice având acest drept. Acum, conform presei, 40% din suprafața agricolă a României este deținută de cetățeni și firme din afara României. Estimări pesimiste indică un procent chiar de 70%, teren agricol care nu mai este în proprietatea sau administrarea românilor.
Peste cinci milioane de hectare de teren arabil se află în proprietatea străinilor, din care 23,4% aparține italienilor, 15,5% – nemților, 10% – arabilor, 8,2% – ungurilor, 6,2 % – spaniolilor, 6,1% – austriecilor și 4,5% – danezilor, potrivit companiei AgroIntelligence SISA, care oferă consultanță în sectorul agroalimentar, și care a ajuns la aceste rezultate analizând raportoarele notariale. Fenomenul este văzut drept îngrijorător chiar de Comisia Europeană, care a comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare olandez.
Fermierii români se plâng că străinii au acces prea liber la terenurile agricole, în timp ce aproape toate țările din Uniunea Europeană au reușit să impună condiții dure. De exemplu, Ungaria a impus condiții draconice străinilor ce doresc să cumpere pământ în această țară. Astfel, la 15 decembrie 2013, Parlamentul Ungariei a adoptat legea prin care un străin nu poate cumpăra decât maxim un hectar de tern agricol. Străinul dornic să cumpere pământ în Ungaria trebuie să facă dovada că a urmat studii agricole, silvice, că a derulat activități cu specific agricol în Ungaria cu cel puțin trei ani înainte de a depune cererea și că este acționar cu mai mult de 25% la o cooperativă agricolă maghiară. În Italia, italienii vând terenurile doar italienilor. Preemțiunea funcționează ca în Germania, un proaspăt proprietar lăsându-l pe fostul sau pe arendaș să își lichideze activitatea, chiar și la doi ani după ce a cumpărat terenul. Sistemul este unul birocratic, un străin putând să aștepte chiar și mai mulți ani, asta dacă identifică un lot și un proprietar dispus să vândă.
Predecesorii dumneavoastră în funcția de ministru al Agriculturii au susținut că legislația în vigoare se cuvine modificată și chiar că se lucrează la un proiect legislativ în acest sens, fără ca, până acum, să se concretizeze un astfel de demers. Este evident, că fermierii români nu pot face față competiției concernelor multinaționale, strategiilor investiționale și capitalurilor puternice provenite din afara României. În acest sens, consider că legea care reglementează tranzacționarea terenurilor agricole românești trebuie să faciliteze prioritar accesul fermierilor români (persoane fizice, juridice, asociații, cooperative agricole) și tinerilor fermieri români la resursa principală – pământul – cu scopul de a asigura, pe cât posibil, suveranitatea alimentară a României, ocuparea forței de muncă, distribuția judicioasă a resurselor naturale ale țării preponderent către cetățenii săi, pentru a reduce decalajele dintre România și celelalte țări ale Uniunii Europene.
Domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați dacă, la nivelul Ministerului Agriculturii, pregătiți o strategie vizând modificarea legislației în vigoare, privind achiziționarea terenurilor agricole către străini și ați asumat un calendar concret în acest sens? Totodată, vă solicit să-mi comunicați care sunt datele oficiale deținute de către Ministerul Agriculturii privind vânzarea terenurilor din România către cetățenii străini. (INTERPELARE adresată ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *