Mi-a fost transmisă la cabinetul parlamentar o petiție din partea dlui EUGENIU NISTOR, lector univ. dr. în cadrul Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș – Facultatea de Științe și Litere, responsabil al programului de studiu la specializarea COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE. Întrucât problemele sesizate țin de competența Ministerului Educației Naționale, vă fac cunoscute câteva dintre acestea.
Mă adresez cu încredere Dvs., pentru a doua oară, prezentându-vă următoarea situație:
– prevederile Ministerului Educației stipulează modificarea ANEXELOR conținând STANDARDELE MINIMALE ale unor comisii CNATDCU pentru promovarea în ierarhia universitară, la conferențiar / cercetător științific II, și la profesor / cercetător științific I.
– aceste modificări conțin, la unele comisii, prevederi exagerate – așa cum sunt cele de la ANEXA NR. 25 – ale COMISIEI SOCIOLOGIE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE.
Voi descrie, pe scurt, modificările care se aduc în cadrul acestei anexe, nu înainte de a preciza că nici prevederile anterioare, promulgate sub ministeriatul lui D. Funeriu, nu erau blânde, dar nu conțineau prevederi atât de drastice, însă să nu uităm un lucru: condițiile stipulate în „legea Funeriu”, tocmai pentru faptul că erau considerate exagerate, au fost „îmblânzite” (adică modificate) după instalarea guvernului Ponta.
Dar sub ministeriatul celorlalți miniștri de la Educație – că tot au ajuns prin comisiile CNATDCU niște „băieți deștepți”, care au beneficiat din plin de „îmblânzirea” legii Funeriu, promovând la gradele de conferențiar / cercetător științific II, sau de profesor / cercetător științific I – noile echipe ce și-au zis: acum să fixăm niște condiții mai drastice, ca cei de după noi să nu mai poată promova decât în condiții aproape imposibile. Și așa au făcut!
Dar iată ce aspecte doresc să vă aduc în atenție:
1. ANEXA NR. 25 – a COMISIEI SOCIOLOGIE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE a stabilit „Standardele minimale ce trebuiesc îndeplinite cumulativ (fiecare standard în parte fiind obligatoriu)” !!! Legat de acest aspect, trebuie să subliniez că este singura comisie care conține această precizare, fie ea și în paranteză, prin care se stipulează că: „fiecare standard în parte fiind obligatoriu”, la toate celelalte comisii condițiile fiind mai libere, conducerile universităților având posibilitatea opțiunilor lor proprii, în funcție de un standard sau altul (C1, C2…, C7).
2. Apoi, aceeași comisie (nr. 25), la standardul C1, avem următorul conținut: „Articole publicate în reviste ISI, având un factor de impact f, care este mai mare sau egal cu 0,1”, noul punctaj prevăzut pentru conferențiar / cercetător științific II este = 5 p., iar pentru profesor / cercetător științific I este = 10 p., aceasta în condițiile în care în „Legea Funeriu”, considerată a fi exagerată, la același standard C 1, era prevăzut un punctaj de 1,5 p. pentru conferențiar / cercetător științific II și 3 p. pentru profesor / cercetător științific I.
Toate acestea, în situația în care în ROMÂNIA NU EXISTĂ nici o revistă ISI cu factor de impact specializată pe publicarea cercetării din DOMENIUL COMUNICĂRII ȘI AL RELAȚIILOR PUBLICE !!!
La sesizarea precedentă, dl. prof. Ștefan Cojocaru, cel care conduce Comisia de Sociologie, Științe Politice și Administrative, a venit cu argumente situate cam pe dincolo de zona…unui răspuns onest:
– ba că s-a păstrat aceeași formulă de calcul la calcularea articolelor ISI (eu nu am reclamat asta);
– ba că în Uniunea Europeană sunt o mulțime de reviste ISI specializate pe publicarea articolelor din domeniul „Relațiilor Internaționale” (când eu vorbeam de „relații publice”!!!) ș.a.m.d.
Iar legat de acest ultim aspect trebuie să fac precizarea că, navigând pe internet, descoperi (așa cum a făcut, probabil, și dl. prof. Cojocaru) că în țările UE sunt, într-adevăr, o mulțime de reviste care îți arată că au factor de impact, dar când te uiți mai atent la adresa de corespondență și la colectivul editorial (reprezentat din persoane cu nume prescurtate prin inițiale, evident imaginare), ca și la sumele cerute pentru publicare (între 300-500 de euro pentru un articol) – îți dai repede seama că de fapt în dosul acestora se ascund niște țepari care vor doar atât: să-ți ia banii!
Dar iată o întâmplare, trăită de mine și de alți doi comunicatori, pe care aș situa-o în enigmatica „zonă gri”. În urmă cu câțiva ani am identificat o revistă care ni se părea serioasă (mie și colaboratorilor mei), fiind vorba de Journal of Contingencies and Crisis Management, din SUA, și am scris un articol de actualitate despre o criză de comunicare, și anume despre Criza provocată de incendiul de la Clubul „Colectiv”, autorii fiind Eugeniu Nistor, George David și Dan Mircea. După doi ani de revizii succesive (peer review), în care unii revizori spuneau să facem într-un fel, iar următorii ne cereau să facem în alt fel care avea ca rezultat articolul inițial, decizia finală a fost: Unfortunately we have, after careful consideration, decided to reject your submission (în traducere: „Din păcate, după o atentă cântărire, noi am decis să respingem propunerea dv.”). În cei aproape doi ani de tergiversări, se înțelege că și articolul devenise deja caduc! Revista se numește Journal of Contingencies and Crisis Management și este editată de grupul editorial Wiley, având un factor de impact de 1,373 și poate fi accesată aici: http://onlinelibrary.wiley.com/journal/10.1111/(ISSN)1468-5973
Având în vedere că promovarea la gradul de conferențiar ridică cele mai mari probleme, deoarece un lector nu își poate permite să plătească din salariul lui modest și publicarea de articole în reviste străine, de ce nu ar putea fi înlocuit criteriul C1, să zicem, cu condiția deținerii Premiului Academiei Române (care nu există ca și criteriu nicăieri în această grilă, deși acesta este cel mai înalt premiu pe linia cercetării științifice din țară) sau cu condiția publicării unor articole în reviste ISI din țară (din categoria A) fără factor de impact ?!!! Adică de ce nu se creează și o alternativă, bazată pe posibilitățile reale, existente în țară ?!!!
Sau, din exces de birocrație, ne place să promovăm continuu ceea ce Titu Maiorescu considera a constitui FORMELE FĂRĂ FOND?
Stimate domnule ministru, vă sesizez din nou pentru a iniția o analiză serioasă pe această temă și pentru a găsi soluții pertinente la aceste probleme punctuale precum și la altele similare, aferente altor domenii de specialitate, care mi-au fost sesizate și de alți universitari.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *