Am acordat un amplu interviu site-ului B1 TV privind realități transilvane dureroase..

UDMR își urmărește consecvent interesele și obiectivele politice sub pretextul prezervării identității etnice pentru maghiari este de părere deputatul PMP de Mureş, Marius Paşcan. Într-un interviu acordat B1.ro, parlamentarul a vorbit despre situaţia românilor şi a maghiarulor din Transilvania, despre actualul context politic din România şi despre priorităţile legislative ale PMP.

B1.ro: Sunteţi deputat de Mureş, cum vă poziţionați în scandalul desfiinţării Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş?

Marius Paşcan: Nu sunt împotriva învățământului confesional, dimpotrivă, consider că o educație în spiritul credinței și religiei creștine, pentru promovarea unor principii etice și morale sănătoase, care pune în lumină valorile noastre tradiționale, chiar conservatoare, este necesară în România zilelor noastre. Problema Liceului Teologic din Târgu-Mureș nu este desființarea, ci chiar înființarea sa nelegală, la presiunea unor parlamentari ai UDMR, în complicitate cu lideri ai PSD din județul Mureș, în anul 2014. Speța a devenit subiect al anchetei penale aflate încă pe rol la Direcția Națională Anticorupție. S-a ajuns atunci la repetarea unei situații anterioare, traumatizante pentru românii din județul Mureș, privind constituirea unui alt liceu exclusivist etnic – „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, clasele cu elevi români fiind alungate, prin forța și imixtiunea politicului, din respectiva instituție de învățământ. Decizia de înființare a Liceului Teologic Romano-Catolic a fost anulată definitiv de către Curtea de Apel din Târgu-Mureș. Apoi, în urmă cu câteva luni, politicienii UDMR și PSD s-au înțeles să promoveze o lege discriminatorie privind înființarea acestei unități de învățământ de interes local, în dispreț total față de Legea educației naționale. Evident, am inițiat sesizarea Curții Constituționale a României care a constatat că această lege este neconstituțională. Sigur, v-am rezumat doar pe scurt acest subiect care este unul complex și ne-ar lua foarte mult timp pentru a-l dezbate pe larg.

B1.ro: Vedeţi acest subiect drept o tentativă de şantaj a UDMR la actuala coaliţie de la putere? Cât de mult ar trebui politicul să se implice în acest subiect?

Marius Paşcan: UDMR își urmărește consecvent interesele și obiectivele politice care, sub pretextul prezervării identității etnice pentru maghiari și a nevoii de conservare a culturii pentru respectiva minoritate, țintește către dobândirea autonomiei teritoriale etnice, ambalate strategic sub formula așa-zisului „Ținut Secuiesc”. Adică, se dorește crearea prin enclavizare, separatism și segregaționism, a unui nou stat constituit programatic etnic în chiar inima României, compus din județele Harghita, Covasna și o parte a județului Mureș. Pentru acest obiectiv, și-au valorificat politic întotdeauna la maximum poziționările în cadrul și pe lângă toate guvernările României din ultimele aproape trei decenii. Au promovat de două ori chiar o propunere legislativă pentru crearea ,,Ținutului Secuiesc”. Așadar, vor negocia, la nevoie vor șantaja politic, au făcut-o dintotdeauna, urmărind atingerea respectivului obiectiv separatist. Corelativ acestuia, separatismul și exclusivismul etnic, pe care-l promovează la nivelul învățământului și educației, conduc la situația în care o bună parte a absolvenților respectivelor unități de învățământ maghiare nu cunosc elementar limba română. De asemenea, aceștia sunt îndoctrinați cu o istorie paralelă realității, în care românii apar drept cotropitori ai maghiarilor băștinași prin Transilvania… De fapt, se urmărește în timp crearea unei mase critice de maghiari care să preseze, în plan intern și extern pe toate căile, pentru dobândirea autonomiei teritoriale. Corelativ acestui obiectiv, Ungaria se implică strategic în mod direct alocând importante resurse pentru a-și asigura controlul și supremația economică în Transilvania. Nu întâmplător, în județele Harghita și Covasna asistăm la un adevărat exod al românilor deveniți minoritari și oprimați consecvent în propria lor țară. Iar statul român asistă pasiv și pare neputincios la această realitate tulburătoare, în timp ce UDMR rămâne uniunea „balama” care asigură politic și parlamentar un suport majoritar pentru orice guvernare…

B1.ro: Ați acuzat Ministerul Culturii de „batjocură și dezinteres în privința manifestărilor subsumate Centenarului Marii Uniri” și ați sugerat că ministrul George Ivașcu ar trebui să dea socoteală în fața Parlamentului și să-și prezinte „demisia de onoare” în acest context. Credeți că autoritățile mai au timpul necesar pentru a organiza așa cum trebuie manifestările care să marcheze Centenarul?

Marius Paşcan: Întregul an 2018 ar trebui să consacre manifestări importante privitoare la Centenarul Marii Uniri. Este cea mai importantă sărbătoare a poporului și națiunii române. Am constatat că, în primul trimestru al acestui an, din cauza luptelor interne pentru putere din cadrul PSD, în timp ce liderii pesediști se sfâșiau între ei, victima colaterală a devenit chiar Centenarul nostru, al tuturor românilor. Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, și-a constituit o echipă de lucru, au fost selectate peste două mii de proiecte din întreaga țară, iar pe când să fie finanțate, s-a schimbat ministrul, a fost numit George Vladimir Ivașcu. Acesta a concediat întreaga echipă a anteriorului ministru, declarând-o incompetentă, iar de atunci s-a tot bătut apa în piuă în privința proiectelor centenare… Ba, mai mult, deși Ivașcu a fost invitat oficial în mod repetat pentru a da socoteală la comisiile parlamentare pentru cultură și la Comisia specială comună „Centenar”, s-a „ascuns”, s-a fofilat, a mințit și nu s-a prezentat niciodată până în prezent, deși participarea sa constituia o obligație legală. A fost motivul pentru care, împreună cu întreaga opoziție, am susținut o moțiune simplă împotriva sa la Camera Deputaților, fiind realmente o nedorită premieră pentru cultură în Parlamentul României…

Nu s-au îmbunătățit semnificativ lucrurile de atunci! Este revoltător și vădește tentația, tendința actualilor guvernanți de a politiza manifestările centenare, precum și incapacitatea acestora de a înțelege că Marea Unire este a tuturor românilor, transpartinic. Cât despre ministrul George Ivașcu, pare un „actor grăbit” depășit de complexitatea funcției ministeriale și dă dovadă de o crasă incapacitate managerială, chiar lipsă de responsabilitate. Se pare că actualilor guvernanți le convine această situație și consimt în tăcere la prejudicierea manifestărilor centenare, pe care Ministerul Culturii ar fi trebuit să le aibă până acum configurate programatic și cu finanțările asigurate până la sfârșitul anului curent.

B1.ro: Cum vedeți încercările aleșilor maghiari de a promova proiecte privind autonomia Ținutului Secuiesc în acest an, când românii se pregătesc să sărbătorească Centenarul Marii Uniri? Capătă aceste inițiative o altă valoare simbolică în acest context?

Marius Paşcan: Academia Română ne avertiza, pe cale oficială, încă de la începutul anului trecut, că Guvernul de la Budapesta a înființat un departament special, denumit „Trianon 100”, menit să contracareze acțiunile preconizate de România pentru aniversarea, în anul 2018, a 100 de ani de la Marea Unire. Iar actualul președinte al Academiei, istoricul Ioan Aurel Pop, susținea explicit că propaganda maghiară se căznește să transmită în spațiul public că istoria românilor este istorie recentă, că românii fac parte dintre popoarele fără istorie, că termenul de valah nu este sinonim cu cel de român – idee prezentă și cât se poate de actuală în Serbia; că Ardealul nu este România – pentru că face parte din România de mai puțin de 100 de ani, având de fapt legături istorice cu Ungaria, în timp ce ungurii sunt civilizatorii bazinului carpatic…

Este evident că acțiunile politice și propagandistice intensificate ale politicienilor maghiarimii pentru enclavizare etnică au o conotație simbolică și sunt amplificate în acest an centenar, sunt dictate și susținute financiar din Budapesta. Trebuie să știm a le contracara eficient, cu înțelepciune, echilibru și cumpătare.

B1.ro: Vă așteptați ca în Mureș, județul pe care îl reprezentați în Parlament, sau în Transilvania, în general, evenimentele care vor fi organizate în acest an pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire să fie marcate de tensiuni în contextul în care liderii maghiari au susținut că pentru ei nu există niciun motiv de sărbătoare?

Marius Paşcan: Conviețuirea interetnică de secole dintre românii și maghiarii de rând din județul Mureș este prea puțin tulburată de actualele provocări etnice, artificial conflictualiste, cu caracter politicianist. S-a văzut acest lucru și la manifestarea recentă de la Târgu-Mureș pentru autonomia așa-zisului „Ținut Secuiesc”, organizată de Consiliul Național Secuiesc, la care era anunțată oficial participarea a peste zece mii de manifestanți și s-au reunit din întreaga țară doar vreo două mii de participanți.

Problemele românilor și maghiarilor din centrul țării sunt aceleași și privesc prioritar nivelul de trai, instabilitatea economică a României, nesiguranța zilei de mâine, lipsa de investiții în infrastructură și a locurilor de muncă bine remunerate. Desigur că ardeleanul de rând, indiferent de etnia din care face parte, nu rămâne impasibil și, de regulă, dezaprobă acțiuni și declarații precum cea făcută recent de către eurodeputatul FIDESZ, László Tőkés, care a solicitat la nivelul Parlamentului European protecție europeană pentru comunitatea maghiară din România, susținând provocator și mincinos că „antimaghiarismul se manifestă la nivel statal, în România”… Dar trebuie să înțelegem că unii politicieni ai maghiarimii înțeleg doar în această manieră să-și conserve, strict etnic, un electorat tot mai dezamăgit de promisiunile politicianiste fără acoperire, de absența unor proiecte și programe economice semnificative, menite a aduce bunăstare tuturor cetățenilor. Iar provocările se vor intensifica premeditat în acest an care are o semnificație unionist centenară…

B1.ro: Ce înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru maghiarii din Transilvania, faptul că Viktor Orban a obținut un nou mandat la conducerea Guvernului de la Budapesta?

Marius Paşcan: Consider că maghiarii din Transilvania, majoritatea dobândind și cetățenia Ungariei, l-au susținut masiv prin vot pe Viktor Orban și formațiunea sa politică. Programul său politic spectaculos privind susținerea diasporei maghiare, alocarea de resurse economice importante pentru investiții, asistență socială și medicală sau cultură în Transilvania a fundamentat o opinie general favorabilă în rândul electoratului maghiar. Mai mult, maghiarii din România se regăsesc în politica naționalistă dar și populistă promovată de Viktor Orban, care le resuscitează propagandistic perspectivele istorice imperialiste ale „Ungariei Mari”, ale unei țări și unui lider puternic, care contează și va conta tot mai mult în politica geo-strategică regională și internațională. Nu este puțin lucru pentru o țară mică, cum este Ungaria, lipsită de resurse energetice, și care are nevoie de un proiect de țară pe termen lung mobilizator… Din această perspectivă, este important să fim atenți și să reacționăm pertinent la extremele naționalismului maghiar de export, via Budapesta, pentru maghiarii din Transilvania.

B1.ro: Ați afirmat, la un moment dat, că Guvernul Orban are o politică naționalistă de admirat. Vă refereați atunci la investițiile pe care statul maghiar le face în Transilvania în domenii precum educația, sănătatea, agricultura sau presa. Ce ar trebui să învețe autoritățile române din aceste practici și cum ar trebui să răspundă la ele?

Marius Paşcan: Îmi mențin considerația, în sensul că avem de învățat din politica și programele promovate de Guvernul Orban pentru maghiarii din afara granițelor Ungariei. Alocă resurse semnificative pentru diaspora, fiecare dintre ministerele guvernului pe care îl conduce are câte un departament responsabil pentru diaspora maghiară și dispune de resurse semnificative. Spre exemplu, maghiarilor din Transilvania le-au fost alocate peste o sută de milioane de euro în acest an.

Prin comparație, în momentul de față, România are doar două structuri care se ocupă sistematic de promovarea identității naționale a românilor din străinătate: Ministerul Românilor de Pretutindeni și Direcția Românii din Afara Granițelor, din cadrul Institutului Cultural Român. Acestea în bună măsură se adresează celor mai amenințate și oropsite identitar comunități românești, mai precis celor aflate în vecinătatea României (Ukraina, Serbia).

Din păcate și această direcție firavă din I.C.R. tocmai este pregătită spre a fi desființată mascat, printr-o „comasare” cu o alta – Direcția Generală Reprezentanțe. Cât despre alocările de resurse, ce să mai vorbim, când bugetul Direcției Românii din Afara Granițelor nu este mai mare decât al unui târg de carte la care România este țară invitată, adică aproximativ 300 mii euro. Așadar, avem multe de învățat de la Guvernul Viktor Orban în această privință.

B1.ro: Care sunt prioritățile legislative ale PMP în acest an și ce critici aduce partidul ultimei variante a programului de Guvernare al PSD?

Marius Paşcan: Am înaintat Parlamentului României propunerea legislativă privind alegerea primarilor și a președinților de Consilii județene din două tururi de scrutin. Demersul nostru legislativ a fost respins de către actuala majoritate parlamentară la care, din păcate, s-a raliat și PNL. Am redepus în actuala sesiune acest proiect și, totodată, am demarat o campanie națională de strângere de semnături în sprijinul acestui demers. Intenționăm să strângem un milion de semnături și, probabil, dacă propunerea noastră legislativă va fi din nou respinsă parlamentar, vom iniția procedurile legale și vom solicita oficial organizarea unui referendum național.

De asemenea, nu abdicăm de la proiectul legislativ al PMP privind reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței majoritare a românilor, care s-au exprimat în acest sens prin referendum. Corelativ acestuia, susținem modificarea legislației în vigoare privind referendumul, astfel încât rezultatul acestuia să nu mai fie doar consultativ, ci să devină normativ, obligatoriu de respectat și transpus legislativ pentru Parlament.

Vom promova o propunere legislativă privind impunerea de obligații instituțiilor statului pentru a se implica în recuperarea patrimoniului național, atât din țară, cât şi din afara acesteia. Pe fondul ambiguităților legislative, al intereselor oneroase sau al dezinteresului politic, România a pierdut o semnificativă parte din tezaurul său, care a fost făcut „rătăcit” de Moscova, averea Gojdu, „uitată” prin Ungaria, dar s-a văzut şi fără alte valori patrimoniale interne prin retrocedări nelegale orchestrate politic. Vom găsi formula legală pentru a face dreptate şi în privința „optanților” unguri.

Personal am înregistrat și o propunere legislativă pentru renunțarea la ora de vară, care urmează să fie dezbătută în Parlament. De asemenea, am inițiat o propunere legislativă, adoptată de Camera Deputaților, privind promovarea prin mass-media și audiovizual a mesajelor de interes public cu caracter necomercial, în rândul cărora să fie incluse și mesaje de tipul: «Pentru un mediu sănătos, învățați copiii să respecte natura!» sau «Pentru sănătatea economiei naționale, cumpărați produse fabricate în România!».

Partidul Mișcarea Populară are însă foarte multe alte inițiative legislative aflate pe rol, pentru care chiar o simplă trecere în revistă a acestora ne-ar lua foarte mult timp. În ce mă privește, până acum sunt inițiator sau coinițiator pentru 62 de propuneri legislative.

B1.ro: Se tot vorbește în ultima vreme de divizarea Opoziției, în fața colosului PSD. Cum se poziționează PMP atunci când vine vorba de alianțe politice în actuala conjunctură politică?
Marius Paşcan: La jumătatea lunii iunie, Partidul Mișcarea Populară are programat un congres, în cadrul căruia se va stabili programatic oficial și politica noastră de alianțe. Până atunci însă, după cum ați putut constata, am fost solidari cu colegii din opoziție, atât cu cei din PNL cât și cu USR, pentru a asuma moțiuni simple împotriva unor membri ai Guvernului, am susținut și o moțiune de cenzură împotriva guvernului, precum și sesizări comune la nivelul Curții Constituționale a României.

B1.ro: PMP a transformat ideea Unirii cu Republica Moldova într-un adevărat proiect de țară. Cum vedeți reacția autorităților din România în fața valului de manifestări de pe ambele maluri ale Prutului? Și ne referim aici la faptul că peste 100 de localități din Republica Moldova au semnat o declarație simbolică de unire cu România, iar în județul Mureș, Primăria comunei Hodac și-a asumat o declarație de solidaritate cu primarii de peste Prut. Credeți că aceste acțiuni vor rămâne doar unele cu caracter simbolic sau pot duce la realizarea unor pași concreți în direcția unirii Republicii Moldova cu România?

Marius Paşcan: (Re)unirea cu Basarabia (Republica Moldova) reprezintă un proiect politic de țară, asumat și înscris în programul Partidului Mișcarea Populară. Să nu uităm că am bifat deja și o primă reușită: instituirea prin lege ca sărbătoare națională a Zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România. Reprezintă o victorie a PMP, întrucât inițiativa legislativă i-a aparținut președintelui executiv al Partidului Mișcarea Populară, deputatul Eugen Tomac.

Ne aflăm într-un moment într-adevăr simbolic, de asumare declarativă a acestui proiect la nivelul multor administrații publice locale din România și Republica Moldova. Centenarul unirii Basarabiei cu România a fost sărbătorit și în Parlamentul României, printr-o ședință solemnă, în cadrul căreia a fost adoptată Declarația pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, din 27 martie 1918. Sunt așadar pași concreți care consfințesc voința cetățenilor din cele două țări de a se reuni, câtă vreme au aceeași istorie, cultură și vorbesc aceeași limbă. Rămâne însă ca acest curent unionist să fie asumat majoritar favorabil de cetățenii ambelor țări.

Consider însă că a venit timpul să îndepărtăm efectele Pactului Ribbentrop-Molotov şi să ne reîntregim țara, iar acest proiect de țară depinde în primul rând de noi. Basarabia este rana sângerândă și Golgota poporului român. Astăzi nu ne poate fi mai greu decât le-a fost românilor în 1918. Și, evident, câtă vreme va exista voință politică în acest sens, România poate susține indiscutabil procesul de reunificare a țării. Restul ține de diplomație, de respectarea tratatelor internaționale, în temeiul cărora s-a procedat și în cazul reunificării celor două Germanii (Federală și Democrată).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *