Prin modificarea pripită, insuficient fundamentată legislativ, a politicilor salariale la nivelul aparatului de stat, în mod special în administrația publică locală, s-a creat un dezechilibru periculos între angajații de la stat și cei din mediul privat. În prezent, a crescut fulminant interesul pentru ofertele de muncă din sectorul bugetar, preferându-se, evident, un program de lucru mai lejer și un loc de muncă mai sigur față de cel din sectorul privat, precum și noile venituri salariale mai mari. Astfel, angajați din aparatul bugetar al administrațiilor publice locale au ajuns să aibă salarii nete de până la 10 mii de lei sau peste pentru funcțiile de conducere, în funcție de calificare, în timp ce salariul unui funcționar debutant începe de la 2.000 de lei, adică aproape dublu față de venitul minim acordat în mediul privat.
Nu sunt împotriva unor salarii bune în sistemul bugetar, doar că acestea trebuie să stimuleze diferențiat profesionalismul, performanțele, eficiența, productivitatea muncii. Or, tocmai acest lucru nu s-a întâmplat în administrația publică, câtă vreme majorările salariale s-au aplicat la modul global, generalist, și nestimulativ.
Pe de altă parte, se anunță creșterea salariului minim pe economie și a pensiilor care, neînsoțite de alte măsuri complementare, se vor reflecta prioritar în sporirea inflației, astfel încât salariații nu se vor putea bucura de creșterea veniturilor, întrucât acestea vor fi anihilate de scumpiri. Creșterea nivelului salariului minim are ca efect secundar creșterea treptată a tuturor salariilor dintr-o economie, inclusiv cele din sectorul public, iar o astfel de dinamică trebuie supravegheată cu atenție, fiind nevoie de o largă dezbatere publică și o consultare adecvată a patronatelor și sindicatelor.
Guvernul trebuie să țină cont și de deficitul acut resimțit pe piața muncii din România. Aceste măsuri au în vedere fie activarea unor anumite categorii de persoane, care nu sunt incluse în piața muncii, fie facilitarea accesului muncitorilor din afara Uniunii Europene sau atragerea înapoi în țară unei părți din diaspora românească. Cu alte cuvinte, considerăm că toate politicile ce privesc piața muncii este obligatoriu să fie abordate într-un sistem unitar, în cadrul unei strategii pe termen lung, astfel încât să nu fie generat un dezechilibru periculos pe piața muncii dar și în politica salarială care pot afecta grav economia României.
În acest sens, vă solicit să mă informați ce măsuri complementare va promova Guvernul României, corelative creșterii salariilor și pensiilor, a sporirii salariului minim pe economie, astfel încât aceste majorări să fie sustenabile, să nu stimuleze și mai mult inflația, care a ajuns în prezent, conform barometrului Eurostat la 4,2 la sută (în fruntea statelor UE), totodată pentru a ne încadra în marja de deficit bugetar convenită cu Uniunea Europeană. Totodată, vă informez că, întrucâtva, înțelegem preocuparea actualului guvern pentru mărirea salariilor și a pensiilor, vă întreb însă unde sunt marile investiții de infrastructură, pe care le-ați anunțat pompos prin programul de guvernare? Au trecut doi ani din mandatul actualei guvernări PSD-ALDE și nu se vede încă nicio investiție importantă, nicio autostradă promisă. Ce aveți de gând în această privință începând cu anul viitor? (Interpelare adresată Guvernului României, Doamnei prim-ministru Viorica Vasilica Dăncilă)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *