Mi s-au adresat la cabinetul parlamentar dar și în cadrul unei reuniuni desfășurate la Târgu-Mureș reprezentanți ai Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari, Federației Militarilor din Romania, Forumului Structurilor Asociative din Sistemul National de Apărare, Ordine Publica si Securitate Naționala, Asociația ROMIL. Reprezentanții acestor structuri, mi-au transmis un memoriu intitulat: „INVOLUȚIA DREPTURILOR MILITARILOR DUPĂ DECEMBRIE 1989”, pe care vi-l fac cunoscut pe această cale…
„1. Perioada decembrie 1989 – 11 iulie 1995, dată ce marchează apariția Legii nr.80 privind statutul cadrelor militare si implicit abrogarea Statutul corpului ofițerilor, Statutul corpului maiștrilor militari și Statutul corpului subofițerilor, aprobate prin H.C.M. nr. 1.177/1965, nr. 924/1964 și nr. 1.178/1965, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.
– Aceasta perioada se caracterizează prin masuri arbitrare de rechemare in activitate si avansări bazate, in special pe criterii ce nu au nimic in comun cu realitățile vieții militare. Acestora li se adaugă masuri populiste, referitoare in special la unele ajustări salariale dar si începutul unor acțiuni injustiție împotriva militarilor, ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, insinuându-se tot mai perfid ca Armata ar fi vinovata de morții din decembrie, in situația in care mulți militari si-au pierdut viața.
La 11 iulie 1995 apare, Legea nr.80 privind statutul cadrelor militare , a cărei fisa se prezintă in anexa nr. 1 – deși legea organica are un caracter special, a fost modificata foarte des, in majoritar în defavoarea militarului. Unele modificări s-au făcut cu încălcarea grava a Constituției României, adica prin ordonanțe simple. Exemplu ordonanța nr.88/2001
2. O a doua etapa o putem încadra între 11 iulie 1995 si 7 aprilie 2001, data in care apare Legea nr. 164 privind pensiile militare de stat. În aceasta perioada, se reglementează drepturile si obligațiile militarilor, pe baze apropiate de ceea ce caracterizează o societate ce se dorește integrata in NATO si UE .
Astfel pe lângă Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare apare si Legea nr.138 din 20 iulie 1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții si Legea nr.164 din 7 aprilie 2001 privind pensiile militare de stat. Toate aceste legi au fost apreciate, la vremea respectiva, ca răspunzând nevoilor etapei pe care tara o traversa si implicit Armata României
3. Urmează o a treia etapa de începere a unei „efervescente” acțiuni de intervenție asupra celor trei legi, acțiuni care au ca numitor comun diminuarea constanta a drepturilor stipulate. În nicio tara democratica pensia nu e mai mare decât salariul, declara ritos Emil Boc, in încercarea sa de a justifica recalcularea pensiilor militare. Deși premierul insinuează altceva, nici in Romania pensia nu este mai mare decât salariu, nici măcar in cazul “pensiilor nesimțite” înfierate in aceasta perioada (cu excepția magistraților).
Sa te revolți, de la înălțimea de prim-ministru, că pensia medie este mai mare decât salariul minim este ca si cum ai compara iarna cu vara. Sa te mai si bați cu pumnul in piept ca o sa îndrepți aceasta nedreptate printr-o lege care are cel puțin o șansa de a fi declarată neconstituțională este curat populism, daca nu chiar altceva.
Pana unde poate merge disprețul fata de militari? Nu are limita. Pe 16 decembrie 2010, prin decretul nr. 1224 promulga Legea 263 — privind sistemul unitar de pensii, adoptata de Parlament la data de 10 decembrie 2010, îngropând astfel pensia militară de serviciu, fapt unic de la Alexandru Ioan Cuza pana acum. Nici comuniștii nu au procedat astfel.
La toata aceasta mascarada, martor activi au fost Generalul reevaluat Gabriel OPREA – ministrul apărării, șeful Statului Major General – Amiralul Gheorghe MARIN, și toți generalii Armatei Romane, a căror reacție a fost „aplauze furtunoase”
Urmările situației create au fost dezastruoase pentru pensionarii militari, ÎN SPECIAL CEI DISPONBILIZATI CA URMARE A REDUCERII EFECTIVELOR ARMATEI – CONDIȚIE SINE- QUA- NON A INTRĂRII ROMÂNIEI IN NATO. S-a continuat cu o noua lovitura interzicerea cumulului pensiilor cu salariile. Consecința fireasca: mii de procese, si reducerea pe cale naturala a pensionarilor militari.
4. A patra si cea mai dura etapa este cea începuta prin apariția Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, continuata de guvernul „tehnocrat” si ridicata pe culmi nebănuite de actuala coaliție de guvernare
• Legea 223/2015 constituie, prin evoluția procesului legislativ, o premieră pentru lumea democratica. Prin „VOINȚA” unui singur om, fie el și prim ministru interimar, când, încălcându-se flagrant Regulamentul Camerei Deputaților s-a finalizat procesul de legiferare.
Art. 69. – (1) Biroul permanent aprobă termenele de depunere a raportului după consultarea președinților comisiilor sesizate în fond; modificarea acestor termene poate fi aprobată numai de Biroul permanent de cel mult două ori, la solicitarea scrisă a președintelui comisiei sesizate în fond. Termenele aprobate de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, nu pot fi, de regulă, mai mici de 10 zile sau mai mari de 15 zile. În cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, aceste termene nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.
(2) Raportul va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputaților, în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, și cu cel puțin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională.
(3) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedură de urgență în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate și convenții internaționale sau acorduri de împrumut.
Chiar votul în sine constituie o premieră: din 303 deputații prezenți la vot 289 au votat DA, 1 ÎMPOTRIVA si 13 s-au abținut – 11 PNL, 1 PSD, 1 UDMR
Daca luam in considerare ca începând cu titlul legea este neconstituțională, avem radiografia completa a disprețului total al decidenților fata de categoria socioprofesionala a militarilor.
Legea este intitulata PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT, în realitate cele mai multe beneficii le au civilii. Să mă explic: Legea ar fi trebuit sa se refere numai la militari, așa cum sunt ei definiți de ISCO 08 – anexa nr.2
In realitate se refera la:
Polițiști legea 360/2002 – Art. 1. (1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.
Legea 293/2004, Statutul funcționarilor publici din Administrația Naționala a Penitenciarelor Art. 3 (1) Personalul din sistemul administrației penitenciare este constituit din funcționari publici cu statut special, al căror statut este reglementat de prezenta lege, denumiți in continuare funcționari publici cu statut special, si din personal contractual.
Chiar in aceste condiții de nelegalitate si neconstituționalitate, guvernele au continuat cu abuzurile în reglementare la adresa militarilor romani, abuzuri la care miniștrii apărării au fost părtași sau chiar inițiatori.
Moralitatea deciziilor referitoare la viața militarului roman în activitate, rezerva si retragere:
• Nelegalitatea și neconstituționalitatea OUG nr.57/2015 si 59/2017 care practic desființează spiritul si așa precar al Legii nr.223/2015 DIMINUAREA DREPTURILOR DE PENSIE PRIN :
• ADOPTAREA UNOR OUG PRIN ABUZ IN REGLEMENTARE, PE NELEGALITATE SI NECONSTITUTIONALITATE, uzurpare de funcții;
– LIPSA SEMNATURILOR MINISTRULUI JUSTIȚIEI pe ambele ordonanțe la care facem vorbire, într-un stat normal, cu o jurisprudență clară avea drept consecința nulitatea absoluta a actului incriminat si contestarea ei automat la autoritatea constituționala. Constituția prevede clar obligativitatea contrasemnării unei ordonanțe de urgență de către miniștrii care vor pune in aplicare prevederile acestei ordonanțe. Aceste obligații coroborate cu rolul Ministerului Justiției de organ specializat al Guvernului în constatare si respectarea legalității si constituționalității actelor emise de Guvern.
– Cele doua OUG s-au emis împotriva prevederilor Constituției LIPSIND SITUATIA EXTRAORDINARA CARE SA JUSTIFICE ADOPTAREA PRIN OUG;
– PREZENTAREA DE DATE NECONFORME CU REALITATEA, ATAT IN EXPUNEREA DE MOTIVE CAT SI IN REAMBULUL OUG – PREZENTAREA MANIPULATORIE A CUANTUMULUI UNOR PENSII DIN EVIDENTA CSP A MAPN CARE NU ERAU PE LEGEA 223 CI PE LEGEA 303 A MAGISTRAȚILOR;
• INGERINȚE GRAVE ALE MINISTRULUI MUNCII IN ATRIBUȚIILE MAPN • OFICIAL CER, prin dumneavoastră domnule ministru, ORGANELOR ABILITATE SA CERCETEZE EXEMPLUL DAT DE MINISTRUL MUNCII CU PENSIA DE 7000 LEI IN 2015 SI CARE IN URMA RECALCULĂRII A AJUNS LA 22.000;
• AM O ÎNTREBARE ATAT PENTRU DECIDENTII POLITICI CAT SI PENTRU CEI MILITARI, CUM APRECIAȚI REZULTATUL MUNCII DUMNEAVOASTRĂ IN LEGIFERARE SI REGLEMENTARE CÂND, IN URMA RECALCULĂRII, CUANTUMUL PENSIEI A SCĂZUT PENTRU 68% DINTRE BENEFICIARI IN CUANTUMURI CUPRINSE INTRE INTRE 30 – 65 % FATA DE PENSIA IN PLATA?!?
Cunoașteți, domnule ministru si domnilor generali si ofițeri, ca art. 40 din OUG 57/2015 si art. VII din OUG 59/2017 constituie consfințirea sclaviei militarului roman rămas la cheremul stăpânului politic ca oricând sa ne manevreze cum dorește? Cea mai periculoasa si perfida expresie din legislația referitoare la pensii este cea referitoare „ SE PASTREAZA IN PLATA?”
• DOMNILOR LEGIUITORI SI GUVERNANȚI STOPAȚI IMEDIAT BATAIA DE JOC, TRATAMENTRUL AROGANT, DISPREȚUITOR SI DISCRIMINATORIU LA ADRESA MILITARULUI ROMAN IN ACTIVITATE, REZERVA SAU RETRAGERE!
• APLICAȚI SI IN ROMANIA ACTELE NORMATIVE INTERNATIONALE SI EUROPENE LA CARE ROMANIA ESTE PARTE SEMNATARA!
• SI PENTRU CA AM AJUNS LA ACEASTA IDEE VA ROG DOMNULE MINISTRU SA NE CONFIRMAȚI SAU SA NE INFIRMAȚI DACA ESTE ADEVARAT CA IN BAZA ACORDURILOR DE ADERARE LA NATO EXISTA ACTE CONEXE CARE STABILESC OBLIGAȚII REFERITOARE LA CUANTUMURILE PENTRU SOLDE SI PENSII?
• Tot in aceasta etapa se constata o involuție continua si evidenta a drepturilor salariale – de la Legea 138/1999 la Legea nr. 153/2017, ca urmare a disprețului total pentru slujitorii tarii in haine militare, astfel:
a) coeficientul de ierarhizare al funcției șefului SMA, de 4,35 IN CONDIȚIILE IN CARE UN SECRETAR DE STAT ARE 8,00, IAR UN MINISTRU DELEGAT 10,50 (CUM ESTE ECHIVALENT IN ALTE TARI)
– raportul procentual intre coeficientul de ierarhizare a funcțiilor președintelui si a șefului SMA – 1999 – -67% ; in 2018-36 %
– disprețul total pentru soldatul si gradatul profesionist coeficient 1,00 = MUNCITOR NECALIFICAT
– valoarea procentuala a unei gradații 1999 – 6% din SF;SG;IC;SM; SD, 2018 – 3% – art. 11 anexa VI din Legea 153
– valoarea procentuala a indemnizației/soldei de comanda 10 – 50% din solda de funcție; Legea 138/1999 si 25% SF-Legea 153/2017
– valoarea procentuala a sporului de dispozitiv 25% Legea 138;0 % Legea 153/2017 DEOSEBIT DE PĂGUBITOARE PENTRU CARACTERUL PIRAMIDAL AL ARMATEI CU O IERARHIZARE STRICTA SUNT:
– Politica sporurilor — o metoda perversa de manipulare si intimidare
– împărțirea Armatei in doua – una care face parte din structurile NATO si UE si care beneficiază de coeficienți de ierarhizare a funcțiilor este aproape dubla fata de funcțiile din tara
– O singura exemplificare un locotenent – colonel pe o funcție militară in structuri de reprezentare naționala si in structuri NATO/UE/OSCE/ONU are coeficient de ierarhizare 4,62 / comparativ cu șeful SMA -4,35; un plutonier major/adjutant 2,97 iar in tara 1,65
O alta fațada urata a disprețului fata de militarul roman o constituie prorogarea permanenta a unor termene cu rezultate păguboase pentru noi, așa cum se întâmplă cu soldele compensatorii la ieșirea din sistem.
MILITARII O CATEGORIE SOCIOPROFESIONALA UNICA
Unicitatea consta :
* în juramant apare sintagma ,,chiar cu prețul vieții” în legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial nr. 990/12 decembrie 2006, formula jurământului militar este următoarea: “Eu jur credință patriei mele, România. Jur să-mi apăr țara, chiar cu prețul vieții. Jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
Militarii sunt singura categorie socioprofesionala care prestează munca forțată stabilita prin reglementari europene si prin Constituția României: Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale
* Articolul 4 – Interzicerea sclaviei și a muncii forțate
1. Nimeni nu poate fi ținut în sclavie sau în condiții de aservire.
2. Nimeni nu poate fi constrâns să execute o muncă forțată sau obligatorie.
3. Nu se consideră ,,muncă forțată sau obligatorie” în sensul prezentului articol:
a. orice serviciu cu caracter militar sau, în cazul celor care refuză serviciul militar din motive de conștiință în țările în care acest lucru este recunoscut ca legitim; b. un alt serviciu în locul serviciului militar obligatoriu; c. orice serviciu impus în situații de criză sau de calamități care amenință viața sau bunăstarea comunității; d. orice muncă sau serviciu care fac parte din obligațiile civice normale.
– Constituția Romanici, Art. 42 – Interzicerea muncii forțate
Munca forțată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forțată:
a) activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și cele desfășurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conștiință;
Adăugând celor spuse si interzicerea dreptului de asociere in sindicate si implicit a dreptului de negociere a drepturilor avem încă o confirmare a disprețului fata de militarul roman, cu atât mai mult cu cât încă din 2002 prin Recomandarea Consiliului Europei 1572/2002 se prevedea:
Art. 7. De aceea, Adunarea recomanda Comitetului de Miniștri sa solicite guvernelor statelor membre:
a. sa permită membrilor forțelor armate si personalului militar sa se organizeze in asociații reprezentative cu drept de negociere in chestiuni precum salarizarea si condițiile de angajare;
b. sa înlăture restricțiile actuale inutile privind dreptul de asociere al membrilor forțelor armate;
c. sa permită membrilor forțelor armate si personalului militar sa fie membri in partide politice legale;
d. sa introducă aceste drepturi in regulile si codurile militare ale statelor membre; sa analizeze posibilitatea creării unui birou al unui avocat al poporului la care personalul militar să poată apela in caz de dispute profesionale sau de alta natura legate de serviciu.
De atunci si pana acum, deși au mai apărut aceste prevederi si în Regulamente si Directive europene (obligatorii pentru statele membre in Romania nu s-a întâmplat nimic).
Va rog domnule ministru sa transmiteți domnului Liviu Nicolae DRAGNEA sa nu ne mai trateze ca pe niște copii cărora sa le tot promiți ceva si sa nu le dai. În luna august declara la televizor ca urmeaza că, pana la sfârșitul lunii, o sa aibă împreună cu colegi ai dânsului, o întâlnire cu structurile asociative ale militarilor în special pe tema OUG 59/2017 întâlnire rămasă undeva suspendata în aer.
Domnule ministru, intrați in istorie prin acțiuni concrete de eliminare a discriminărilor între:
* celelalte categorii de bugetari și militari
* pensionarii sistemului public și cei militari
* între magistrați și militari
* între pensionarii militari în funcție de vârstă
Personal am simțit în ultimii ani că singura constantă a decidenților politici a fost sa pună în practică ceea ce JUAN DONOSO CORTES spunea în 1849 „UN SOLDAT ESTE UN SCLAV ÎN UNIFORMĂ.”
Acest simțământ este și mai intens în ultimele zile când în spațiul virtual circula un cadou otrăvit ce ni se pregătește — o noua OUG de diminuare a pensiilor noastre. Am solicitat Doamnei Prim-ministru, în numele structurilor noastre asociative, să ne confirme sau infirme această situație. Răspunsul a fost că solicitarea noastră a fost trimisă „spre informare și analiza Ministerului Apărării Naționale”. În acest sens, înțelegând că ministerul este inițiatorul OUG, vă rog domnule ministru sa ne prezentați situația reala.”
Vă solicit pe această cale, doamnă prim-ministru și domnule ministru, să-mi răspundeți memoriului, îngrijorărilor și întrebărilor implicite, pe care le consider legitime, formulate de către structurile asociative ale cadrelor militare în rezervă mai sus menționate.

(Interpelare adresată Guvernului României, Primului-ministru – Viorica Vasilica Dăncilă,Ministrului Apărării Naționale, Domnului ministru Gabriel-Beniamin LEȘ)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *