Prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificări și completări ulterioare, URSUL este specie protejată la care este interzisă vânătoarea. Ursul, fără niciun alt prădător natural în România, se înmulțește spornic, vânează mai nou nestingherit dobitoacele din curțile gospodarilor și chiar oamenii au devenit victime, o țintă predilectă a acestora. Recoltarea exemplarelor care pun în pericol sănătatea și securitatea cetățenilor se face prin derogare, condițiile fiind stabilite prin Ordinul 1169/2017 pentru aprobarea nivelului de intervenție în cazul speciilor de urs și lup, în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante.
Menționăm că derogarea se referă la exemplarele „problemă”, respectiv la cele care se apropie sau intră în intravilanul localităților și produc pagube sau atacuri/amenințări/vătămări asupra populației.
Hotărârea 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor, nu se referă la cazurile de atac asupra populației umane și nici la vătămările produse.
Ordinul 625/2018 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România prevede și evaluarea, monitorizarea, populației de urși din România, în vederea stabilirii efectivului real. Având în vedere că această evaluare este de lungă durată, întinzându-se pe mai mulți ani, Ordinul nu poate produce efecte imediate și concrete. Menționăm că anual se efectuează o evaluare a efectivelor de carnivore mari, inclusiv urs, de către gestionarii fondurilor de vânătoare.
Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 prevede, de asemenea, că ursul se poate vâna doar pe baza derogărilor de la prevederile OUG 57/2007. Anul trecut, în județul Mureș s-au emis doar 15 Autorizații de mediu pentru recoltarea/capturarea și comercializarea de animale din fauna sălbatică de către persoane juridice și s-a eliberat doar o singură autorizație de mediu pentru relocare. Menționăm că Ordinul 1169/2017 nu prevede un termen și o perioadă de timp determinată pentru recoltarea exemplarelor derogate, și nici obligații sau sancțiuni în sarcina gestionarului fondului de vânătoare.
În cursul anului 2019, la nivelul județului Mureș, au fost întocmite și transmise de Garda Forestieră Mureș 450 de dosare de daune provocate de animalele sălbatice, din care aproximativ 75% au fost provocate de urs. Agenția pentru Protecția Mediului Mureș a eliberat 25 puncte de vedere favorabile, privind solicitarea de derogare prin împușcare a animalelor sălbatice din specia urs, care au fost transmise la Ministerul Mediului, fiind obținute doar 6 avize favorabile în acest sens.
Considerăm ca Ordinul 1169/2017 trebuie completat cu prevederi clare în cazul atacurilor asupra persoanelor, respectiv modalități de despăgubire în cazul persoanelor vătămate. Nivelul actual de intervenție, limitat la doar circa 140 urși pe întreg teritoriul țării, este insuficient comparativ cu cota propusă oficial spre derogare, pe baza evaluărilor de specialitate, care concretizează și reclamă un necesar de 106 exemplare dor la nivelul județului Mureș.
Având în vedere suprapopularea existentă în arealul natural al ursului, exemplarele mai slabe sunt împinse în afara teritoriului normal. Astfel au ajuns inadmisibil exemplare de urs care și-au stabilit teritoriul în zona de câmpie, unde efectivul normal al urșilor ar fi zero, câmpia nefiind un areal natural al ursului. În consecință, considerăm că este legitimă și necesară extragerea tuturor exemplarelor de urs din afara arealului lor natural, acestea atacând gospodăriile și punând în pericol viețile oamenilor.
Propunem, de asemenea, revenirea la efectivul rezonabil de urși din anul 2015, în vederea asigurării nivelului optim convenit la nivel de specialiști în domeniu. Pentru județul Mureș, nivelul optim, stabilit de experți din cadrul Agenției de protecție a mediului și ai Direcției silvice, indică 240 de exemplare de urs. Prin comparație, efectivul actual de urși din județul Mureș este de circa 1300 de exemplare.
Am văzut mai mulți comentatori atoateștiutori în spațiul public, care invocă faptul că atacurile frecvente ale urșilor din ultima perioadă sunt determinate de reducerea arealului împădurit, că sunt cauzate de defrișările masive de pădure din județul Mureș. Nu există nicio probă reală în acest sens, sunt simple speculații și interpretări neavenite, după ureche… Nu contestă nimeni tăierile sporadice ilegale de pădure sau furtul de lemn care însă nu reprezintă un fenomen generalizat, semnificativ sau periculos în județul Mureș.
Pentru a soluționa legal acest subiect delicat, propun reglementarea urgentă a modului de intervenție a autorităților și a instituțiilor statului în intravilanul localităților. Trebuie reglementată inechivoc reacția legală la atacurile urșilor (clarificarea competențelor și definirea clară a situațiilor de pericol iminent, în care se poate interveni cu arma, fără existența derogării), având în vedere că în momentul de față este interzisă utilizarea armelor de vânătoare în intravilan. În acest sens, Partidul Mișcarea Populară solicită dezbaterea în regim de urgență în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, proiect adoptat de Senatul României.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *