Ministerul Justiției anunță, într-un răspuns la o interpelare, că în perioada octombrie 2017 – septembrie 2019, peste 21.000 de condamnați au fost eliberați în baza recursului compensatoriu (ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017), dintre care peste 500 au recidivat.
Din totalul celor puși în libertate, 634 de persoane liberate au fost condamnate pentru viol și 1.670 pentru tâlhărie calificată. În perioada anterior menționată, din totalul liberărilor, s-au înregistrat 1.877 de reîncarcerări. Dintre acestea 47 viol, 226 tâlhărie calificată, 36 omor”,
„509 de deținuți care au fost eliberați în baza legii recursului compensatoriu, așa-zisa promoție Tudorel Toader, au comis noi infracțiuni violente. Aici vorbim de crimă, viol, tâlhărie, pedofilie, act sexual cu un minor, pornografie infantilă etc.
Ministrul Ana Birchall mă mai informează că numărul celor care au beneficiat de beneficiile recursului compensatoriu, de la intrarea în vigoare a legii, este de 21.049 persoane. Dintre acestea, mai mult de 7.000 au fost cazuri de infracțiuni deosebit de periculoase, omor, viol, tâlhărie calificată etc.
1.877 de persoane eliberate au fost reîncarcerate, iar 509 deținuți eliberați din nou au comis noi crime, violuri și tâlharii!
PMP a susținut abrogarea legii privind recursul compensatoriu. Există câteva chestiuni pe care le considerăm importante cu privire la acest subiect:
1. Era necesar ca recursul compensatoriu să dispară întrucât au apărut prea multe cazuri de recidivă gravă (omoruri, violuri, tâlhării) comise de persoane eliberate mai devreme din pușcării ca urmare a legii promovate de Tudorel Toader și de Raluca Prună înaintea sa.
2. Este o chestiune de siguranță publică, nu de natură politică.
3. Această lege de favorizare a infractorilor va continua să producă efecte. În continuare, vor ieși din pușcărie cei deja încarcerați sau cei care au comis infracțiuni până la momentul adoptării legii de abrogare. Practic, această grațiere parțială (pentru că asta este, în esență, recursul compensatoriu) va continua să producă efecte și peste 10 ani de acum înainte.
4. Sunt toate șansele să existe repercusiuni de ordin instituțional din partea CEDO și o eventuală procedură de infringement din partea Comisiei Europene.
5. Nu s-a făcut nimic pentru îmbunătățirea situației din penitenciare. Va fi nevoie de resurse materiale importante pentru a schimba această situație.
6. Trebuie consolidate, dotate logistic și profesionalizate structurile competente ale statului pentru asigurarea ordinii, liniștii și siguranței publice a cetățenilor, pentru a fi capabile să stăvilească eficient valul infracționalității generat de acest act normativ iresponsabil. Cu alte cuvinte, restabilirea autorității instituțiilor statului în fața infractorilor. Pentru asta, este nevoie de o reformă a Poliției și de întărirea instituțiilor din Justiție.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *