UDMR a promovat astăzi trei proiecte legislative periculoase în Camera Deputaților, prin care dorea să aducă modificări de fond în privința Legii educației naționale, evident, cu caracter separatist, discriminatoriu, de punere pe picior de egalitate a limbii române, limba oficială a statului român, cu limba minorităților.
Unul dintre proiecte instituia posibilitatea susținerii examenelor, la toate nivelele, în limba în care au fost studiate disciplinele respective. Acest lucru creează posibilitatea unei utilizări neconforme a limbii materne la Bacalaureat sau la înscrierea la facultate, chiar dacă acea facultate nu are, ulterior, forma de pregătire în limba maternă a minorităților. Această modificare echivalează practic, pune pe picior de egalitate limba minorității cu limba oficială a statului român, creează o formă de discriminare între categoriile de elevi și adâncește fenomenul segregării în educație.
Convenția cadru privind protecția drepturilor minorităților naționale a Consiliului Europei prevede că drepturile educaționale ale persoanelor din rândul minorităților naționale, care urmează să fie învățate în limba minorității sau care primesc formare în această limbă, nu trebuie să aducă atingere învățării și predării limbii oficiale a statului.
Pe de altă parte, UDMR dorea legislativ să decidă organizarea, reorganizarea, desființarea oricăror forme de studiu, inclusiv a celui simultan, prin introducerea obligativității ca „avizul conform” sa fie acordat de Consiliul Minorităților Naționale și organizației de reprezentare a minorității naționale, iar astfel să instituie controlul politic asupra actului de învățământ.
Pe de altă parte, într-unul dintre proiectele legislative, UDMR a inclus posibilitatea premierii unor unități de învățământ, atunci când copiii minoritari și-au însușit adecvat limba română (pe care ar trebui să o cunoască din start n.n.), de asemenea, în cazul în care copii minoritari stăpânesc foarte bine, cu atestat internațional, limba minorității (care este practic limba lor materna n.n.). Prin acest tertip, au găsit, șmecherește, formula ca unitățile școlare cu elevi minoritari să beneficieze din start de finanțări suplimentare discriminatorii prin raportare la ceilalți copii.
Într-un alt proiect legislativ, UDMR dorea să confere dreptul elevilor minoritari de a da un examen diferențiat la limba română (atât la proba scrisă cât și la cea orală), în funcție de programul diferențiat în care au studiat. Adică, subiectele la evaluarea națională și bacalaureat pentru elevii minoritari se propune legislativ să fie elaborate pe baza programei școlare mai lejere, mai ușoare, de studiere a limbii române.
Consider că interesul copilului, al elevului, indiferent de etnie, este să aibă acces la un act educațional de calitate, să aibă șanse egale pe piața muncii, să nu fie defavorizat de implementarea unor politici segregaționiste si apoi, după zeci de generații trecute printr-un învățământ care a devalorizat profund învățarea limbii române, sa fie propuse tot soluții politice care sa adâncească procesul de separare a acestor categorii de cetățeni pe criterii etnice.
Argumentul rezultatelor slabe la bacalaureat pentru lipsa cunoașterii limbii române ar trebui însoțit de cifre concrete. O analiză simplă de presă arată că, doar în județele Covasna și Harghita, elevii maghiari au avut rezultate slabe la limba română, pe când nu și cei din centrul țării. Aceiași elevi au avut însă rezultate slabe și la alte materii, unde lipsa cunoașterii limbii române nu mai este un argument.
Consider că problema nu se rezolvă prin a găsi soluții de modificare a modalității de testare a competențelor, în sensul introducerii unor variante diferențiate, adaptate la slaba calitate a actului de educație, ci printr-o analiză și o schimbare profundă a modului în care se exercită actul de educație. Atâta timp cât instituțiile de învățământ și elevii au aceleași instrumente la dispoziție, deopotrivă testarea competentelor trebuie să urmeze aceste instrumente.
De aceea, susțin că, înainte de a decide politic soluții segregaționiste, este necesară o analiză, un audit extern asupra actului de educație în școlile cu predare în limba minorităților. Trebuie evaluat obiectiv mai ales modul în care este predată și însușită limba oficială a statului. Care sunt capabilitățile si exigențele profesorilor care predau limba română în aceste scoli? Vă reamintesc că, atunci când s-a pus problema ca limba română să fie predată doar de cadre calificate, UDMR a făcut presiuni pentru a fi abrogată OUG propusă de ministrul educației de la acea vreme.
Partidul Mișcarea Populară a solicitat și a votat pentru respingerea acestor proiecte legislative inițiate de parlamentarii UDMR.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *