Vocea românilor din Transilvania, ideologul Revoluției de la 1848, preotul greco-catolic, om politic, istoric, filozof și profesor universitar, Simion Bărnuțiu a trecut în veșnicie în urmă cu 157 de ani (28 mai 1864).

Istoricul Nicolae Iorga scria despre Simion Bărnuțiu astfel: „Cine nu știe vestita lui cuvântare către adevăratul popor, către miile de săteni doritori de a-și afla vestea mântuirii din robie și nedreptate – cuvântare ținută-n Câmpul cel nou al Libertății, la 3 mai 1848? Peste câțiva ani Bărnuțiu predica la Iași, în lecții de drept, crezul național românesc, scoțând din teoriile sale, răbdător dezvoltate, încheierea că suntem un neam și trebuie să clădim toate ale noastre pe conștiința acestei ființi deosebite, firești și legitime a neamului nostru”.

În proclamația adresată românilor din Transilvania, la 25 martie 1848, Bărnuțiu cerea egalitatea națiunii române cu celelalte naționalități, protestând împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria, pronunțându-se pentru o reformă socială bazată pe recunoașterea drepturilor naționale ale românilor. Trei săptămâni mai târziu, la prima adunare de la Blaj, din 18 aprilie 1848, a pledat din nou pentru „proclamarea și independența națiunii române”, precum și pentru „desființarea iobăgiei”.

Discursul său susținut în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj a rămas unul cu profunde rezonanțe pentru istoria românilor: „Care națiune de pe pământ nu s-ar ridica de la mic până la mare, când își vede numărate zilele vieții? Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt și naționalitatea e libertatea lui. Țineți cu poporul toți, ca să nu rătăciți”.

Libertatea este pentru Bărnuțiu o lege de neocolit: „libertatea cea adevărată a unei națiuni nu poate fi decât națională”. Libertatea și naționalitatea sunt noțiuni de nedespărțit, căci „cu persoana națiunii deodată se naște si libertatea ei”. Libertatea e condiția primordială a culturii, e bunul suprem al oricărui popor. Iar libertatea numai națională poate fi…

Vizionarismul, hotărârea sa de a lupta curajos și fără preget pentru eliberarea românilor de sub jugul feudal și oprimarea etnică, îi conferă un loc de onoare în Panteonul Națiunii Române.

Dumnezeu să-l odihnească în veșnicia sa!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *