O lege bizară, promovată în legislatura trecută, a făcut ca în România să se vorbească cu frică despre „sfinții martiri ai închisorilor comuniste”, despre filosofii Petre Țuțea și Mircea Vulcănescu, poetul Radu Gyr, despre părintele Iustin Pârvu, Valeriu Gafencu, Arsenie Papacioc și mulți alții. Românii s-au dezis fortuit, mult prea repede și stânjenitor de ușor, de câteva figuri ilustre, luminoase, care au compus rezistența intelectualității împotriva ofensivei criminale a tăvălugului bolșevic, comunist. În timp ce legislativ s-a promovat răspunderea penală asupra anumitor posibile referințe la activitatea acestor eroi anticomuniști, unii concetățeni etnic minoritari își văd nestingheriți de cultul unor personaje condamnate pentru crime de război și împotriva umanității.
Sub genericul „Serile Wass Albert”, Asociația PANNÓNIKUM din Ungaria a anunțat că, în luna octombrie 2018, va organiza un turneu de concerte care va începe în localități din Ungaria și va continua în România: la Târgu-Mureș și Brâncovenești (județul Mureș), Odorheiu Secuiesc și Cluj Napoca. Organizatorii susțin că turneul este promovat cu ocazia împlinirii a 110 ani de la nașterea lui Wass Albert. Este o făcătură provocatoare această aniversare, acum, în octombrie, când nobilul ungur s-a născut de fapt în 8 ianuarie 1908. Wass a fost condamnat pentru crime de război și împotriva umanității, fiind un scriitor notoriu pentru manifestările sale antisemite, în calitate de reprezentant al partidului fascist ungar „Crucile cu săgeți”.
La Odorheiu Secuiesc, unde în parcul central al municipiului există o statuie-bust a lui Wass Albert, concertul este programat să aibă loc în 12 octombrie a.c. Bustul acestuia tronează într-un loc foarte circulat și din municipiul Târgu-Secuiesc. Pentru a eluda legea, pe placa de pe soclul bustului nu este scris numele lui Wass Albert, ci „Secuiul rătăcitor”, evitându-se astfel folosirea numelui celui care se face vinovat de crime de război împotriva românilor și evreilor. Busturi reprezentându-l pe nobilul ungur există și în județul Mureș, în curtea Bisericii Romano-Catolice din Reghin, un altul în parcul castelului medieval din comuna mureșeană Brâncovenești.
Legislația României sancționează penal cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război, precum și promovarea simbolurilor, ideilor, concepțiilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
În poemul „Eliberarea Ardealului”, Wass Albert adresează un mesaj postum, ades reverberat azi de adepții secesionismului etnic: „Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor!”
Solicit, la rândul meu, autorităților statului să-i apere pe români aplicând legea în privința cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război.