Interpelare, adresată Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, domnului ministru Adrian Curaj\Domnule ministru,
Mă adresez dumneavoastră, făcându-vă cunoscută o situație pe care o consider gravă, în ce privește învățământul în județul Mureș. De trei ani, unii consilieri locali solicită Inspectoratului Școlar Mureș înființarea învățământului preșcolar și primar în limba română în comuna Corunca, din județul Mureș, o comună prosperă situată în imediata vecinătate a municipiului Târgu-Mureș. În acest sens, am fost sesizat de către consilierul local Daniel Cheșa printr-o petiție în care arată următoarele: „Încă din luna ianuarie 2013, în calitate de consilier local în comuna Corunca, mi s-a adus la cunoștință nemulțumirea unor părinți privitoare la lipsa unei grădinițe și școli primare cu predare în limba română, în condițiile în care la acea dată populația românească din comună (într-o comună dominată numeric de cetățeni de etnie maghiară) ajunsese la aproape 50%, numărând circa 400 de școlari. Doamna primar Takacs Olga și dl director Fulop Rezso au motivat inexistența claselor cu predare în limba română prin lipsa solicitărilor din partea elevilor români. Eu aș completa și maghiari, pentru că și aceștia ar putea fi interesați de studiul la secția română.
Mi s-a părut straniu că o școală nouă inaugurată în anul 2010, printre cele mai moderne din județ, cu laboratoare dotate, teren de sport artificial, este evitată de școlarii comunei. După doi ani de încercări, mi-am dat seama că nu se dorește înființarea secției române în această școală. Chiar și doamna învățătoare, care de mai mulți ani preda celor 12-16 elevi de la „secția română” clasele I-IV, la grămadă, preferă ca totul să rămână așa, ca în secolul XVIII. Acest model de învățământ bazat pe mila oamenilor și a fundațiilor, spre binele unora, este dăunător elevilor. Asta nu se cheamă educație, ci bătaie de joc!
De fapt, în mod consecvent, părinții care se interesau de școala din Corunca erau informați că nu există secție română pentru că nu au fost solicitări. Nu s-a făcut însă, până la aceasta dată, niciun studiu privind necesitatea înființării unor asemenea clase.
În luna februarie 2013, când se întocmea rețeaua școlară pentru anul de studiu 2013-2014, am solicitat Consiliului local Corunca inițierea de măsuri pentru promovarea în rândul populației a Școlii gimnaziale. Mi s-a refuzat cererea de tipărire a câtorva sute de pliante de promovare a școlii, pe motiv că nu sunt bani și e nevoie de o rectificare de buget. Nu s-au găsit 1000 de lei în bugetul celei mai bogate comune din județ pentru așa ceva, dar s-au găsit 35.000 de lei pentru dotarea scolii cu costume populare secuiești” – conchide consilierul local.
În urma unei interpelări pe care am adresat-o Ministerului Educației, în luna aprilie 2013, am primit un răspuns din partea Inspectoratului Școlar al județului Mureș care, în esență, confirma faptul că nu este necesară înființarea unei secții cu predare în limba română la școala din Corunca, întrucât „toți copiii din zona Vațman (sat aparținător de comuna Corunca) indiferent de etnie, frecventează școlile din Târgu-Mureș”, după cum susținea inspectorul-șef. Curios însă cum, în luna decembrie a aceluiași an, în procesul verbal al Consiliului de administrație al Școlii Gimnaziale „Tholdalagi Mihaly” (din data de 05.12.2013), se consemnau următoarele: „Având în vedere creșterea numărului populației române stabilită în comuna noastră, datorită interesului manifestat de aceștia, am hotărât înființarea unei grupe mixte la secția română preșcolari. După discuții cu câțiva dintre ei, ar fi dispuși părinții a 12 copii să-i înscrie la această grupă…” Adică, la doar șase luni de la răspunsul fantasmagoric al inspectoratului școlar, au apărut neoficial și inexistenții solicitanți.
Este foarte grav că astfel de situații sunt tolerate de către Inspectoratul Școlar al județului Mureș și că, într-o școală din România, reabilitată cu 1,5 milioane de euro, sumă provenită de la bugetul de stat, elevii români sunt deliberat excluși neavând dreptul constituțional de a învăța în limba oficială a statului român. Mai mult decât atât, neavând posibilitatea să aleagă în ce limbă vor învăța la școala din comuna lor, copiii rromi se înscriu, evident, tot la secția maghiară.
Prin urmare, nu este de mirare că directoarea școlii, Dosa Ibolya, a condiționat angajarea unei femei de serviciu la școală, pe perioada determinată, de cunoașterea limbii maghiare. Însă este absolut revoltător că aceeași doamnă vorbește o limbă română aproximativă și este de-a dreptul suspect cum, în aceste condiții, a câștigat concursul pentru ocuparea postului de director al școlii din Corunca. Iată, spre exemplificare, cum răspunde printr-o adresă (din 14.03 2016) petiției consilierului local Daniel Cheșa: „Menționăm că reprezentantul Consiliului Local se poate adresa oricând conducerii unității pentru studierea documentelor pe care o consideră relevantă la îndeplinirea sarcinilor ce-i revin… Solicit, pe reprezentantul local ca la următoarea ședință a Consiliului Local să prezinte raportul privind sumele cheltuite din bugetul alocat funcționării instituției noastre”.
Și, apropo de necesara transparență în activitatea școlii, aflăm cu stupoare dintr-un răspuns al aceleiași directoare că, în ce privește componența Consiliului de administrație al unității de învățământ, „documentele solicitate nu sunt din categoria documentelor de interes public”. Oare ce o fi având de ascuns școala în cauză, dacă în privința celor care s-ar cuveni să răspundă de bunul mers al acesteia este nevoie de secret profesional?!
Nu este însă niciun secret în privința „politicii” specifice școlii din Corunca, care promovează fără vreo reținere, încă de la intrarea în incinta acesteia, „Ținutul Secuiesc”. Holurile școlii conțin pliante și plăci comemorative, realizate de Școala Tholdalagi în parteneriat cu Primăria Corunca, pentru promovarea acestui așa-zis „Ținut Secuiesc” .
Orice vizitator al școlii ar putea fi lesne indus în eroare crezând că se află într-o altă țară. Chiar de la intrare, 95% din afișajele și panotajele expuse sunt într-o altă limbă decât cea oficială a României. Doar un afiș a fost îngăduit și în limba română, cel privind „realizările” dnei învățătoare Negura Maria, care îndeamnă organizațiile neguvernamentale la sprijin financiar pentru copiii defavorizați din cadrul acestei școli, subiect preluat și de presa locală. Cu alte cuvinte, singura grupă simultană în limba română, care-i reunește pe elevii claselor 1-4 ai „secției române” din Corunca, ar fi compusă din copii defavorizați. Se impune, drept consecință, o întrebare retorică: „Ce părinte și-ar mai înscrie copilul într-o astfel de clasă a defavorizaților cu predare în limba română?!”.
Domnule ministru, se cuvine să asigurați respectarea prevederilor Constituției României și a Legii Educației Naționale, în mod egal și nediscriminatoriu, în toate unitățile de învățământ din România. La art. 32 al (2), Constituția prevede: „Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională”. În acest sens, întrucât consider că Inspectoratul Școlar al județului Mureș ezită și evită să-și facă datoria în cazul semnalat, câtă vreme administrarea scolii menționate depinde de Primăria și Consiliul local Corunca, vă solicit să dispuneți deplasarea corpului de control al ministerului și analizarea celor sesizate. Este nedrept ca elevii din Corunca să nu poată învăța în limba română și este injust ca un profesor al acestei școli să promoveze concursul pentru postul de director având serioase lacune privind cunoașterea limbii oficiale a statului român. De asemenea, se cuvine analizată prezența materialelor de propagandă, cu caracter politic, de promovare în cadrul școlii a așa-zisului „Ținut Secuiesc”, care nu au ce căuta într-o instituție de învățământ.