Cei de la PNL au făcut la anterioarele alegeri electorale sluj în fața PSD. Mesajul lor, după guvernările comune (Nicu și Marcel), în esență ale risipei bugetare și îndatorării țării, a pretextat și promovat nevoia de „stabilitate” politică și continuitate a programelor așa-zis reformiste. S-au pozat împreună, s-au pupat fastuos și triumfalist prin afișajele electorale pentru prosteala și manipularea generală, până s-au văzut din nou la putere.

Apoi, și-au suflecat mânecile politic introducând adânc mâinile în buzunarele românilor. Impozite și taxe noi, suplimentare, spolierea pensiilor, diminuarea generalizată a veniturilor omului de rând, pe fondul șubrezirii mediului de afaceri, a firmelor mici și mijlocii, într-un climat economic instabil, deloc predictiv, în care inflația a sporit iar consumul s-a prăbușit.

Nu spune niciun politician din arcul puterii de ce nu s-au apucat din start de reformat instituțiile statului supraponderal, de ce nu au reformat agențiile falimentare ale statului, consiliile de administrație ale incompetenței, populate cu privilegiații de partid și salariile lor sfidătoare, nejustificate. De ce nu au anulat alocările bugetare nesimțite pentru funcționarea partidelor politice. De ce nu au intrat realist și adânc în cheltuielile  cu bunuri și servicii ale instituțiilor publice, care continuă tupeist. De ce nu au promovat reglementări benefice pentru producție și industrie, pentru agricultorii români, pentru protejarea pieței agricole interne care se îndreaptă către distrugere și faliment. Putem continua astfel la nesfârșit…

Știe cineva în ce direcție economică îndreaptă guvernanții țara? Ce viziune programatică pentru viitorul patriei au asumat cei care o conduc azi, aflați într-un continuu circ și gâlceavă. De luni de zile se spurcă și dau grotesc vina unii pe ceilalți, în timp ce „reformistul” Bolojan, demis de Parlament, se ține de scaunul de premier din care mai are autoritatea de a număra tablourile de pe pereții Palatului Victoria. Dar nu se lasă, e de neînlocuit, poate să se prăbușească România. Poate să piardă 770 de milioane de euro din PNRR, și oricâte alte miliarde de euro, doar țara își permite, are de unde. Funcția se ține cu dinții.

La fel și useristul Fritz, altul de neînlocuit. Găsit incompatibil de către Agenția Națională de Integritate și condamnat definitiv de către instanța de judecată (prins cu ocaua mică în propriile declarații de avere), trebuie să elibereze funcția de primar al Timișoarei în 30 de zile. Dar mai bine merge cu jalba în proțap la Consiliului European și Comisia Europeană, cerându-le să pedepsească România, să-i taie milioane de euro din PNRR, fiindcă pentru el și ai săi funcția e indispensabilă, vitală, infailibilă, iar în numele acesteia poți să faci orice, implicit să-i pedepsești pe românii care nu-ți împărtășesc preamărirea. E bună și justiția, uneori de încredere, însă doar când îi prinde cu mâța în sac și îi condamnă pe alții, exclusiv pe politrucii altor partide…

Similar a reacționat și o altă useristă, Clotilde Armand, condamnată de instanță la un an de închisoare. A susținut, bineînțeles, că „acest dosar a fost folosit ca armă politică”. În esență, toți sunt nevinovați iar orice vinovăție validată de o instanță de judecată reprezintă o conspirație și complot politic al adversarilor politici. Clasic, nu?! Ce diferență exisă, așadar, între politicienii puterii PSD, PNL, USR, UDMR (toți cu mulți condamnați definitiv dar apărați politic ca nevinovați)?

Așadar, cu toții ne-au dat până acum „stabilitate” cu prisos. Am ajuns de râsul și mirarea lumii, îndatorați și sărăciți, manipulați, buzunăriți, batjocoriți… Însă, fără ei, clar, nicicum nu se poate.