Astăzi, la Cotroceni, încă o rundă de consultări pentru desemnarea unui prim-ministru. Au trecut peste patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan, pe 5 mai. Suficient pentru ca neputința politică să deprindă aerul solemn al unei îndeletniciri și neputințe cronice ridicate la nivel stat.

Cât timp fiecare vine cu propriul refuz împachetat în pretinse principii, asemenea întâlniri pot cel mult să actualizeze inventarul orgoliilor. Pozițiile sunt înțepenite, vanitățile intacte, disponibilitatea de a servi țara se oprește exact unde începe ambiția șefului de partid. Atâta fermitate ar fi admirabilă dacă ar apăra ceva mai înalt decât propriul buric.

Cei care au adunat voturile pentru răsturnarea guvernului n-au produs o guvernare care să-i ia locul. Ceilalți își lustruiesc incompatibilitățile și le prezintă drept certificate de superioritate morală. Împreună au reușit această performanță grotescă când fiecare își proclamă dreptatea într-o țară lăsată să suporte consecințele neputinței și iresponsabilității lor.

Între timp, patria noastră nu stă pe loc, ci dă îndărăt. În trimestrul al doilea, PIB-ul României a fost cu 2% sub nivelul de acum un an, în timp ce economia UE a crescut cu 1,4%. Este cea mai mare scădere anuală dintre statele pentru care Eurostat are date. Inflația armonizată din iulie, 8,2%, a fost din nou cea mai ridicată din Uniune. În iunie, Comisia Europeană ne-a pus o etichetă pe care nu o mai poartă nimeni în Uniune, respectiv singurul stat membru cu dezechilibre macroeconomice excesive, grave.

Românilor li se cere mereu să suporte prețuri, sacrificii, nesiguranță. Șefilor de partid li se pare insuportabil să cedeze o pretenție. Au transformat propria inflexibilitate într-o obligație de suferință pentru ceilalți.  Adică, țara trebuie să încapă în orgoliul lor iar ce prisosește poate fi sacrificat.

Forțarea și împingerea spre alegeri anticipate ar risca să prelungească și să adâncească periculos criza prin alte luni de interimat, campanie electorală, promisiuni fără acoperire și negocieri reluate după vot. Economia ar suporta încă o perioadă de incertitudine și degringoladă, fără garanția unei majorități funcționale la capătul ei. Să trimiți din nou cetățenii la urne pentru că tu refuzi să-ți exerciți responsabil mandatul este o formă foarte comodă de batjocură suplimentară la adresa românilor.

Domnilor politruci, reprezentarea poporului presupune și obligația de a găsi soluții împreună. Aveți mandate, răspunderi și o țară de servit. E cazul, totuși, să vă coborâți ambițiile personale la dimensiunea responsabilității funcțiilor vremelnice pe care le ocupați și pentru care aveți beneficii uriașe, care provin tocmai din suferința, necazurile și sărăcirea celor pe care cu dezonoare unii îi reprezentați.