Deputatul Partidului Mişcarea Populară Mureş, Marius Paşcan, a anunţat că formaţiunea va iniţia un proiect legislativ prin care se doreşte impunerea de obligaţii instituţiilor statului pentru a se implica în recuperarea patrimoniului naţional, atât din ţară, cât şi din afara acesteia.\“Vom iniţia un alt important proiect legislativ prin care vom impune obligaţii şi responsabilităţi concrete instituţiilor statului pentru a se implica activ în recuperarea patrimoniului naţional, atât din ţară, cât şi din afara acesteia. Pe fondul ambiguităţilor legislative, al intereselor oneroase sau al dezinteresului politic, România a pierdut tezaurul său, care a fost făcut ‘rătăcit’ de Moscova, averea Gojdu, ‘uitată’ prin Ungaria, dar s-a văzut şi fără alte valori patrimoniale interne prin retrocedări nelegale orchestrate politic. Vom găsi formula legală pentru a face dreptate şi în privinţa ‘optanţilor’ unguri”, a spus deputatul PMP într-o conferinţă de presă.\Marius Paşcan a arătat că, în urma “Procesului optanţilor”, desfăşurat în perioada 1923-1930, Tribunalul Arbitral de la Paris a obligat Statul Român să plătească despăgubiri în aur Ungariei şi optanţilor.\“Prin Fondul Agrar, deschis la o bancă din Elveţia (la Basel), s-a plătit echivalentul a peste 100 tone de aur pur, de 24 carate. Dovezile pot fi găsite în documente oficiale referitoare la clădirile, terenurile agricole şi pădurile expropriate. Ulterior, după 1990, urmaşii acestor ‘optanţi’ au solicitat restituirea proprietăţilor în temeiul prostiei şi aberaţiei româneşti ‘restitutio in integrum’ precum şi a pachetului legislativ aferent. Cu alte cuvinte, pentru proprietăţile despăgubite de statul român s-a ajuns ulterior la retrocedarea acestora. Ne întrebăm legitim dacă restituirea proprietăţilor la urmaşi ai foştilor grofi, conţi, baroni, husari, nu este sinonimă, în bună măsură, cu anularea actului Marii Uniri din 1918?! Toate aceste proprietăţi au fost răscumpărate de statul român în aur şi dolari, încă din anii 1930”, a afirmat parlamentarul.\Acesta a susţinut că în categoria respectivă se încadrează şi decizia de retrocedare a clădirilor Colegiului Naţional “Unirea” din Târgu Mureş, unde a funcţionat şi Liceul Teologic Romano-Catolic şi unde este preconizat să se reînfiinţeze, deşi ar exista dovezi potrivit cărora Comisia specială de retrocedare ar fi retrocedat imobilele respective în mod nelegal.\Paşcan a spus că a sesizat Primăria Târgu Mureş şi Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş că într-o rezoluţie a DNA se arată că deşi fapta penală s-a prescris, există indicii cu privire la retrocedarea nelegală a imobilelor respective.\Deputatul a precizat că Primăria Târgu Mureş a răspuns că şi-a trimis experţii la DNA ca să vadă probele, iar Prefectura Mureş a cerut poziţia Direcţiei Generale Juridice din Ministerul Afacerilor Interne, care a arătat că procurorul DNA care a efectuat urmărirea penală în dosarul de abuz în serviciu în privinţa retrocedării clădirilor Colegiului Naţional “Unirea” din Târgu Mureş către Biserica Romano-Catolică ar fi omis să sesizeze judecătorul de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare a deciziei de retrocedare.\“Se poate observa că procurorul a analizat şi dispus prin Ordonanţa de clasare după începerea urmăririi penale din data de 17.05.2017 doar cu privire la infracţiunea scop, respectiv abuzul în serviciu, reţinând totodată că există indicii că respectiva Comisie specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a procedat, în mod nelegal, la această retrocedare a imobilului situat în Târgu Mureş, str. Mihai Viteazul nr. 15-17, fără a analiza şi dispune cu privire la infracţiunile mijloc (fals intelectual, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, n.r.). Procurorul DNA a omis să sesizeze judecătorul de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare a Deciziei nr. 378/20.09.2004, în conformitate cu prevederile art. 315 alin (2) lit. d) din Codul de Procedură Penală”, se arată în răspunsul Direcţiei Generale Juridice din MAI.\Direcţia Generală Juridică din MAI mai precizează că, deşi procurorul a avut indicii potrivit cărora retrocedarea imobilului s-a realizat în mod nelegal, prin intermediul unor înscrisuri pretins falsificate, “nu a dispus nicio măsură de înlăturare a efectelor unui act juridic pretins falsificat în parte sau în integralitatea sa, deşi avea această obligaţie potrivit art. 315 alin (2) lit. d) din Codul de Procedură Penală, chiar dacă s-a constatat că în cauză există o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale (…) respectiv împrejurarea că a intervenit prescripţia răspunderii penale”.\Pe fondul disputelor legate de Liceul Teologic Romano-Catolic (LTRC) a cărui decizie de înfiinţare a fost desfiinţată prin hotărâre definitivă a instanţei, Fundaţia Statusul Romano-Catolic a anunţat că, din moment ce LTRC nu mai există, contractul de închiriere a clădirii în care funcţionează Colegiul Naţional Unirea, încheiat cu municipalitate, este reziliat de drept.\Ulterior, a fost adoptată o lege specială pentru reînfiinţarea LTRC. Sursa: AGERPRES