Am vorbit în emisiunea lui Tudor Mușat, la B1 TV, despre declarațiile populiste, neavenite, privitoare la tentativa modificării impozitării cotei unice printr-o forțată și căznită impozitare progresivă, despre care fac vorbire în exces politicienii PSD. Într-o perioadă de instabilitate economică, când statul nu reușește să încaseze măcar actualele impozite și taxe, când nu recuperează marile prejudicii aduse de cei condamnați pentru corupție, e aberant să încerci experimente fiscale pe fundalul unei inflații galopante, a creșterii Robor, a dobânzilor, a crizei de combustibili și carburanți, a crizei alimentare și… cu războiul la granițe.
E multă vorbărie politică goală și pe seama impozitării multinaționalelor, asumare pe care o tot declamă glorios pesediștii. Este vorba de un soi de politică fiscală propagandistică în care se vehiculează impunerea unei „taxe de solidaritate”, deloc nouă de fapt. Presupune „haiducie” la nivel de stat, adică îi spoliem pe bogați să le dăm celor săraci. Pe acest narativ, sunt prezentate ca exemplu la îndemână multinaționalele. Când, de fapt, chiar de la începutul acestui an există o Directivă a Uniunii Europene care prevede introducerea unui impozit minim de 15% pe profiturile multinaționalelor și taxarea lor în statele în care realizează profitul. Așadar trebuie, dacă se dorește, doar adaptată directiva legislației României. Restul e doar populism și demagogie.
Am replicat că, în pofida creșterilor economice triumfaliste despre care vorbește Guvernul, creșterea este invalidată concret chiar de către Ministerul Finanțelor Publice, care a publicat execuția bugetară pentru primele 4 luni din 2022 și aflăm, astfel, că deficitul bugetar național a ajuns la 16,3 miliarde de lei iar România a depășit pragul critic de îndatorare de 50% din PIB. În context, în ultimii ani, salariile bugetarilor au crescut consecvent iar cei din mediul privat nu au putut să țină pasul cu aceste creșteri. Constatăm în prezent, din păcate, o migrație masivă a angajaților din mediul privat către sistemul bugetar. Această situație suplimentează dezechilibrul economic la nivel național și afectează negativ mediul privat, de fapt sursa principală a alimentării bugetului de stat.