În această zi din anul 1947, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a București a pronunțat sentința în procesul liderilor Partidului Național Țărănesc (PNȚ), condamnându-i pe Iuliu Maniu și Ion Mihalache la muncă silnică pe viață.

Procesul împotriva lor a fost o înscenare orchestrată de autoritățile comuniste pentru a elimina opoziția politică. Iuliu Maniu și Ion Mihalache au fost acuzați de „înaltă trădare” și „complot” împotriva statului. Împreună cu ei, alți membri proeminenți ai PNȚ au primit pedepse severe.

Iuliu Maniu s-a numărat între organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României. A fost deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne și de mai multe ori prim-ministru al României.

Iuliu Maniu,  a fost închis la penitenciarul Sighet, cunoscut pentru condițiile inumane și tratamentul brutal aplicat deținuților politici. Maniu a murit în închisoare în 5 februarie 1953, din cauza epuizării și a tratamentului dur. Trupul său a fost aruncat într-o groapă comună, fără să i se permită un mormânt marcat.

Ion Mihalache a fost mutat prin mai multe închisori, inclusiv la Sighet și Râmnicu Sărat, unde regimul era de exterminare. Mihalache a fost supus torturii fizice și psihologice, iar sănătatea i s-a deteriorat considerabil. A murit în detenție pe 5 februarie 1963, tot din cauza tratamentului  și a condițiilor insuportabile.

Cei doi lideri, alături de alți deținuți politici, au simbolizat rezistența împotriva comunismului și sacrificiul pentru democrație și libertate în România. Dumnezeu să-i odihnească în pace, fie-le memoria veșnic binecuvântată…

Acum, lideri ai patriei, precum Iohannis, zis „șase case”, se „sacrifică” prin voiaje de lux și huzur primind drept răsplată palate de milioane de euro din banii poporului sărăcit, lovit de „ghinion” și  batjocorit politic.