Dacă urmărești postările din social-media, constați o nemulțumire generalizată, oamenii denigrează guvernanții, satirizează, critică ori demonizează politicienii, vorbesc de incompetenții, semidocții și paraziții de la conducerea țării, făcând de fapt vorbire și haz de propriul necaz.
Doar că atunci când la scrutinele electorale ar putea prin vot să mai schimbe câte ceva, nu o fac. Îi votează majoritar pe aceiași pe care prin poziții exprimate public i-au bălăcărit, pe aceiași care și-au bătut joc de ei, care i-au mințit, jecmănit, îndatorat, umilit, sfidat, aservit… Par pacienții Sindromului Stockholm, al victimelor care ajung să-și simpatizeze călăul, care manifestă atașament față de agresor.
Când va fi oare părăsită această captivitate periculoasă pentru țară? Când se va ieși din această neputință generalizată? Când vor fi oare revalorizate educația, competența, pregătirea profesională, calitatea intelectuală și morală, demnitatea publică, cinstea și onoarea? Când va fi înfrântă conjurația mediocrităților de oameni cu adevărat valoroși capabili să conducă țara către lumină?
Ce ziceți, oameni buni?