Ce se poate întâmpla în continuare, la nivelul guvernării României, după retragerea de către PSD a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan?
Din perspectiva configurării unei noi majorități parlamentare, cifrele sunt clare și nu lasă loc de iluzie. PNL, USR și UDMR cumulează 164 de voturi în Parlament, rămânând mult sub pragul de guvernare. Chiar și cu sprijinul minorităților, nu se trece de 181 de voturi. PSD și AUR au împreună 219 voturi, fără a atinge nici ele pragul de 233 necesar pentru majoritate.
Rezultă că niciun bloc din Parlament nu poate forma singur o majoritate. În aceste condiții, rămân următoarele variante posibile.
Scenariul 1. Guvernul minoritar Bolojan. Este varianta pe care premierul însuși o preferă. Bolojan a sugerat că este pregătit să conducă un guvern minoritar, atât timp cât Constituția permite sau până când va pierde o moțiune de neîncredere, adăugând că „România a mai avut așa ceva" și că „matematica parlamentară nu lasă prea multe opțiuni". Un astfel de guvern ar fi extrem de fragil, incapabil să adopte legi majore fără negocieri caz cu caz, dar ar asigura o continuitate formală a executivului.
Scenariul 2. Moțiunea de cenzură și căderea guvernului. PSD pregătește depunerea moțiunii de cenzură săptămâna viitoare. Dacă AUR votează alături de PSD, pragul de 233 de voturi necesare pentru demiterea guvernului devine teoretic accesibil, dar numai dacă și alte grupuri parlamentare mai mici sau neafiliați se aliniază. Căderea guvernului ar deschide o perioadă de consultări prezidențiale, negocieri și, eventual, un nou vot de învestitură, cu risc ridicat de blocaj.
Scenariul 3. O nouă coaliție cu PSD la timonă. Grindeanu a lăsat să se înțeleagă că PSD dorește o soluție politică rapidă vizând o coaliție pro-europeană, altfel va trece în opoziție. Dar această variantă presupune că fie PNL, fie USR renunță la poziția declarată. Este scenariul pe care îl exclude Bolojan explicit și pe care liderii PNL îl resping public, cel puțin deocamdată.
Scenariul 4. Alegeri anticipate. Este soluția pe care AUR o cere zgomotos, dar care are cel mai mult obstacole constituționale. România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate. Procedura este extrem de complexă și presupune dizolvarea Parlamentului de către Președinte, care poate face acest lucru doar în condiții stricte prevăzute de Constituție, inclusiv după două tentative eșuate de formare a guvernului. Un astfel de scenariu ar dura luni și ar lăsa România fără guvern funcțional într-un moment economic critic.
România intră într-o perioadă de maxim 45 de zile în care tabloul se va clarifica forțat. Fie Bolojan rezistă, fie cade la moțiune, fie se negociază o nouă formulă. Fiecare variantă are costuri.
Economic, fiecare zi de incertitudine are un preț constând în dobânzi mai mari, investitori mai reticenți, fonduri europene mai greu de accesat. Politic, fiecare zi de criză este un cadou pentru forțele care nu cred în proiectul european al României. Ironia tragică a momentului este că PSD a declanșat această criză tocmai invocând nivelul de trai al cetățenilor. Însă instrumentele pe care le folosește, moțiunea de cenzură și instabilitatea guvernamentală, sunt exact cele care vor deteriora rapid și periculos existența românilor.