În proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, postat de Ministerul Muncii spre dezbatere publică, creșterile salariilor pentru demnitari sunt spectaculoase. În termeni absoluți, un parlamentar va câștiga cu aproximativ 3.584 lei brut în plus față de actuala leafă, echivalentul a circa 2.100-2.500 lei net lunar. Un ministru câștigă cu 22% mai mult, conform calculelor Ministerului Muncii. Premierul va depăși cu 4.000-6.000 lei net ceea ce câștigă în prezent.

Proverbul popular, „cine împarte, parte-și face”, sintetizează exact situația. Cei care au elaborat și urmează să adopte legea - demnitarii statului - sunt și principalii beneficiari ai creșterilor salariale.

Piesa centrală a noii arhitecturi salariale este evaluarea analitică a funcțiilor (art. 8), un proces standardizat prin care fiecare funcție primește puncte pe criterii obiective - cunoștințe, complexitate, responsabilitate, condiții de muncă, incompatibilități. Ierarhia funcțiilor în grila de coeficienți trebuie să rezulte din acest proces.

Există însă o singură excepție, prevăzută la art. 11 alin. 3, cât se poate de revelatoare. Gradele salariale ale funcțiilor de demnitate publică sunt exceptate de la aplicarea prevederilor privind evaluarea analitică. Cu alte cuvinte, demnitarii nu trec prin evaluarea obiectivă la care sunt supuse toate celelalte categorii. Coeficienții lor sunt stabiliți politic, fără ca metodologia de calcul să fie justificată prin punctaje comparabile cu cele ale altor funcții.

Legea fixează un raport formal de 1:8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază. Dar creșterile procentuale spun o altă poveste. Un parlamentar câștigă circa 19% mai mult față de actuala indemnizație. Un profesor cu gradul I și 25 de ani de experiență câștigă cu 17% mai mult față de actuala salarizare. La nivel absolut, diferența este de câteva sute de lei în favoarea profesorului (ca procent), dar de mii de lei brute în favoarea parlamentarului.

Un deputat nou ales, fără nicio condiție de experiență sau pregătire specifică, va câștiga 22.304 lei brut (circa 13.050 lei net). Un profesor cu 25 de ani de activitate și cel mai înalt grad didactic posibil va câștiga 10.164 lei brut (5.946 lei net). Diferența netă: 7.104 lei lunar în favoarea parlamentarului. Raportul net este 2,19:1. Nicio reformă nu poate justifica un astfel de decalaj între o carieră de 25 de ani dedicată formării generațiilor și mandatul unui ales fără condiție de performanță anterioară.

Excepția demnitarilor de la evaluarea analitică este nejustificată și incompatibilă cu spiritul reformei. Dacă principiul nediscriminării și al muncii de valoare egală pentru salarizare egală (art. 6 din proiect) este nucleul noii legi, atunci toate funcțiile (inclusiv cele de demnitate publică) trebuie să treacă prin aceeași metodologie de evaluare. Altfel, excepția devine privilegiu legal.

Culmea nesimțirii și a tupeului, după ce guvernanții au impozitat pensii, au mărit taxe și impozite, TVA, sporind tributul omului de rând către stat și inflația, susținând că bugetul țării nu mai are bani și trebuie să strângem cureaua. Acum își măresc propriile lefuri, iar pentru ei sărăcia funcționează doar în discursul public, de amăgit și înșelat prostimea. Acești politruci demagogi și ipocriți se miră, mai apoi, că sporește ura și se extinde extremismul periculos asupra României.