În ultimii 5 ani, România a trecut prin mai multe guvernări, fiecare contribuind diferit la nivelul actual al împrumuturilor și îndatorării țării. Perioada 2019–2025 a fost marcată de crize multiple, iar datoria publică a explodat cu peste 150%.

În 2020, România a intrat în criza pandemică cu un deficit bugetar deja ridicat, de 4,4% din PIB, lăsat moștenire de guvernarea Viorica Dăncilă (PSD). Aceasta majorase populist pensiile și salariile bugetarilor, contrar oricărei prudențe economice. Chiar și atunci țara noastră cheltuia mai mult decât producea.

Pandemia din 2020 a impus cheltuieli suplimentare de urgență, scheme de șomaj tehnic, sprijin medical, transferuri sociale. Toate acestea au împins deficitul bugetar la niveluri fără precedent. Împrumuturile din acel an au depășit orice record anterior. Criza energetică din 2021–2022, declanșată parțial de războiul din Ucraina, a adăugat un supliment de presiune, forțând guvernele să subvenționeze facturi și să compenseze scumpirile.

Peste toate acestea, un element deosebit de grav (tipic demagogiei și iresponsabilității politice), cheltuielile cu asistența socială, pensiile și salariile bugetarilor au sporit populist, indiferent de ciclul economic. Cheltuielile bugetare cresc consecvent, fără o majorare semnificativă a veniturilor la bugetul de stat.

Un alt factor agravant suplimentar este colectarea fiscală slabă. România are venituri fiscale de doar 28,7% din PIB, față de o medie europeană de 40%, și față de 37,5% în Polonia sau 35% în Cehia. Statul român colectează mai puțin, cheltuiește mai mult și acoperă diferența prin împrumuturi.

Guvernul Ludovic Orban (PNL) a gestionat debutul pandemiei și a recurs la cele mai mari împrumuturi într-un singur an din istoria recentă. În 2020, sub Orban, datoria publică a crescut cu 126,3 miliarde lei. Practic, necesarul financiar generat de criza COVID (pentru sănătate, șomaj tehnic, stimulente economice) a împins România să se împrumute masiv atât intern, cât și extern. Datoria externă totală a urcat de la 106 mld. euro (la finele lui 2019) la 132 mld. euro la sfârșitul lui 2020. Un plus de 26 mld. euro în doar un an. A fost de departe cea mai abruptă creștere anuală a datoriei, justificată de caracterul excepțional al situației sanitare.

Guvernul Florin Cîțu (PNL) a preluat conducerea după alegerile din decembrie 2020, într-un context de revenire economică parțială post-lockdown. Deși deficitul bugetar a rămas mare, ritmul de îndatorare a fost mai ponderat, comparativ cu 2020. În lunile de mandat ale premierului Cîțu (ianuarie – noiembrie 2021), datoria externă totală a crescut cu 7,2 miliarde euro (echivalentul a 36 mld. lei). La 1 ianuarie 2021, datoria publică totală era 499 mld. lei (47,7% PIB), iar în decembrie 2021 ajunsese 558 mld. lei (48,7% PIB). Deci guvernarea Cîțu a adăugat aproximativ 59 mld. lei datorie publică într-un an.

Guvernul Nicolae Ciucă (PNL) condus țara din noiembrie 2021 până în iunie 2023. Această perioadă a fost marcată de șocul economic al războiului din Ucraina și criza prețurilor la energie. Guvernarea Ciucă a continuat seria de deficite mari, pentru a sprijini populația și economia în fața scumpirilor (plafonarea prețurilor la energie, ajutoare sociale, cheltuieli de apărare sporite). Ca urmare, datoria a urcat substanțial - de la 558 mld. lei în decembrie 2021, la 731,2 mld. lei în iunie 2023. În aproximativ un an și jumătate de mandat, guvernul Ciucă a adăugat în jur de 173 mld. lei datorie (echivalent 35 mld. euro). Spre comparație, datoria externă totală a crescut și ea, de la 139 mld. euro în toamna 2021 la peste 157 mld. euro în primăvara 2023. Creșterea datoriei sub guvernarea Ciucă a fost a doua ca amploare după 2020.

Guvernul Marcel Ciolacu (PSD) a preluat conducerea în iunie 2023 și a gestionat bugetul până spre jumătatea lui 2025. Această guvernare a înregistrat o creștere masivă a datoriei publice, continuând trendul ascendent. Conform datelor BNR, guvernele conduse de Marcel Ciolacu (iunie 2023 – mai 2025) au împrumutat 44,4 miliarde euro (adică peste 222 mld. lei) de pe piețele externe. Este, în termeni absoluți, cea mai mare sumă adăugată la datoria României de către o guvernare post-2019. Astfel, datoria publică totală a urcat de la 731 mld. lei (48,8% PIB), la preluarea mandatului, la circa 937 mld. lei (53,4% PIB) la sfârșitul lui 2024. Practic, aproape o cincime din întreaga datorie externă a României este responsabilitatea guvernării Ciolacu. Această explozie a fost determinată de menținerea deficitului foarte ridicat (5,7% din PIB în 2023, apoi 7–8% în 2024, conform execuțiilor bugetare) și de costurile crescute cu dobânzile și alte cheltuieli obligatorii. Guvernarea Ciolacu a depășit pragul critic de datorie de 60% din PIB, creând premisele măsurilor dure de ajustare ce aveau să urmeze.

Instalată la începutul lui 2025 (după alegeri), actuala guvernare Ilie Bolojan (PNL) a moștenit o situație financiară precară, cu datoria publică foarte aproape de limita legală și cu un deficit structural mare. Paradoxal, deși noul guvern a venit cu un discurs de austeritate și reformă, în primele sale luni datoria a continuat să crească substanțial. Acoperea încă deficitul din bugetul adoptat anterior și plătea dobânzile în creștere. Guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică doar din iulie până în noiembrie 2025, ducând datoria peste pragul de 60% din PIB. La final de noiembrie 2025, datoria totală a României era 1.121 mld. lei, față de 1.040 mld. lei la preluarea mandatului său (iunie 2025). Trebuie menționat că această creștere include și împrumuturi pe termen scurt făcute pentru refinanțarea datoriei scadente. Guvernul Bolojan a început însă să aplice și măsuri corective (reduceri de cheltuieli, majorări de venituri fiscale) menite să încetinească ritmul îndatorării pe viitor.

Cine a îndatorat cel mai mult România? Din cele de mai sus, reiese că toate guvernările recente au contribuit la creșterea datoriei, deși în proporții diferite. În termeni absoluți, guvernarea Ciolacu (PSD) a crescut cel mai mult datoria cu peste 44 de miliarde euro extern și 200 miliarde lei intern, un record negativ în materie de îndatorare. Totodată, guvernarea Orban rămâne cea care a produs cel mai brusc salt anual al datoriei (2020), iar guvernarea Bolojan a împins datoria peste pragul critic, deși pe o perioadă mai scurtă. Per total însă, povara datoriilor acumulate se întinde peste mai multe guverne și reprezintă o problemă structurală, nu doar conjuncturală. România continuă să consume mai mult decât produce bugetar.

Cine răspunde, cine dă socoteală, cine plătește pentru această îndatorare a României?!

Cifrele de mai sus sunt din informații oficiale și  publice (Ministerul Finanțelor (MF)/Banca Națională a României/Eurostat și sinteze media care citează MF).