Uniunea Europeană a adoptat 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei în Ucraina. Aceste sancțiuni au vizat sistemul bancar și financiar al Rusiei, industria energetică și exporturile de petrol ale țării, industria rusă de armament, precum și elite apropiate de Kremlin. Peste 1.000 de oficiali ruși se află sub sancțiuni care includ înghețarea activelor lor din Occident și interdicții de călătorie​​.

Ce efecte credeți că au avut aceste sancțiuni? Rusia a reușit să treacă peste sancțiunile occidentale înlocuind Europa cu India și China ca principali importatori de petrol. De exemplu, în februarie 2022, Rusia a exportat 15 milioane de tone de petrol pe zi, iar în februarie 2023, exporturile au scăzut la 14 milioane de tone pe zi, o diferență considerată insignifiantă. O parte din petrolul exportat în India este rafinat și se îndreaptă mai apoi către Europa cu „etichetă” indiană​​. Un efect măsurabil al sancțiunilor este scăderea produsului intern brut al Rusiei. Se estimează că PIB-ul Rusiei va fi în 2026 mai mic cu 8% față de traiectoria inițială, înainte de începerea conflictului cu Ucraina​​.

În acest timp, consumatorii europeni se confruntă cu facturi mari la energie, ceea ce a dus la o reducere a consumului cu 20%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Multe sectoare industriale europene au început să se contracte​​.

Există numeroase rapoarte privitoare la ocolirea sancțiunilor de către Rusia. De exemplu, transferurile de petrol rusesc de pe tancuri petroliere mai mici, pe unele mai mari în Marea Mediterană, au crescut semnificativ sustrăgându-se sancțiunilor. De asemenea, anumite țări, precum Kârgâzstan, au devenit plăci turnante pentru re-exportarea produselor din țările supuse sancțiunilor vestice​​.

Deși la nivel UE, comerțul cu Rusia a fost redus semnificativ, datele arată că Austria și-a dublat schimburile economice cu mărfuri importate din Rusia, încă de la începutul războiului. Între februarie și august 2022, Austria a avut o creștere de 139%, față de 2021, a schimburilor economice cu Rusia, importând produse în valoare de aproape 4 miliarde de euro​​​​. Deși multe companii au ales să se retragă din Rusia după începutul războiului, dintre cele 25 de multinaționale austriece, 20 continuă să facă afaceri pe teritoriul rus​​. Raiffeisen Bank, de exemplu, este extrem de activă și a investit masiv în companii rusești precum Gazprom, Lukoil și Rosneft​​.

Aceste informații subliniază un contrast între abordarea generală a Uniunii Europene de a reduce dependența de Rusia și acțiunile specifice ale Austriei, care a menținut și chiar a intensificat profitabil legăturile comerciale cu Rusia în acest context geopolitic tensionat.

Tot Austria, care sfidează cu tupeu Uniunea Europeană, ține România la granițele Schengen. Însă se clasează pe locul trei în topul investitorilor străini în România, cu 12,2% din soldul total al investițiilor străine directe, adică aproximativ 12,28 miliarde de euro. Printre cei mai mari investitori austrieci în țara noastră se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz și Porr Construct, iar în România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac​​.

În ultimul deceniu, cifra de afaceri a companiilor austriece din România s-a dublat, atingând 84,1 miliarde de lei în 2021, față de 34,8 miliarde de lei în 2010, iar profitul net a crescut la 7,3 miliarde de lei în 2021, comparativ cu 2,78 miliarde de lei în 2010​​. Trăiesc foarte bine economic austriecii din exploatarea României, în timp ce ne tratează cu obrăznicie și sictir…

Așadar, cine sunt proștii și fraierii lumii?