În rândul celor 160 de proiecte legislative pe care le-am inițiat în mandatul de deputat, unul privea dezvoltarea Camerei de Comerț și Industrie a României. O instituție prestigioasă cu o istorie de peste 160 de ani, înființată prin Decret Domnesc chiar de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza.\Ce stipula în esență Expunerea de motive la proiectul de lege: „Camera de Comerț va dezvolta un parc expozițional permanent cu funcțiune multiplă, cu capacitatea de a concentra evenimentele expoziționale majore, naționale și internaționale, prin poziția strategică în centrul de business al capitalei României constituind punctul de întâlnire pentru publicul larg, oamenii de afaceri, reprezentanții mediului guvernamental și legislativ, academic, asociativ, profesional, al cercetătorilor etc.\Pavilionul Central Romexpo din București (al cărui acționar cu peste 91% din numărul total de acțiuni este Camera de Comerț) va fi parte integrantă a noii dezvoltări, care are premisele de a avea un impact major asupra traiectoriei de evoluție a capitalei, precum și potențialul de a transforma Bucureștiul într-unul dintre principalele puncte de destinație pentru întreaga Europă.”\În calitate de parlamentar PMP, nu am avut de partea mea o majoritate legislativă, însă pentru acest proiect legislativ, precum și în privința altora (peste 20), s-a configurat o majoritate fiind votat și adoptat printr-o largă majoritate deopotrivă de parlamentari ai PSD, PNL, ai grupului minorităților naționale și, evident, PMP, tocmai întrucât a fost considerat un proiect benefic. Legea pe care a fundamentat-o acest proiect a fost mai apoi atacată la Curtea Constituțională a României de către UDMR și USR/PLUS. Cele două partide contestau, de fapt, transferul terenului, pe care Camera de Comerț îl deține oricum în concesiune pentru încă 30 de ani de acum înainte, în proprietatea acestei instituții în scopul dezvoltării.\Judecând contestația UDMR și USR/PLUS, Curtea Constituțională a României a decis să o respingă argumentând că legea este constituțională și prevede o transmitere gratuită sub condiție, în sensul că stabilește interdicții de vânzare, de ipotecare sau de schimbare a destinației terenurilor (transferul se realizează cu scopul ca terenurile să fie folosite exclusiv pentru desfășurarea activității specifice cu caracter de continuitate a Camerei de Comerț și Industrie a României), pe o perioadă de 49 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate, sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii de predare a proprietății și a repunerii în situația anterioară.\Cu toate acestea, președintele Klaus Iohannis a retrimis legea spre o nouă dezbatere în Parlamentul României iar o parte a mass-media a construit fantasmagoric, halucinant, un scenariu al „tunului imobiliar” și a pornit o campanie de linșaj mediatic împotriva „hoților” care au cutezat să promoveze un astfel de proiect iar capul „mafioților” a ajuns chiar subsemnatul.\Câteva precizări necesare, lămuritoare și câteva întrebări retorice. Camera de Comerț și Industrie a României a fost prezentată mediatic, manipulator și răuvoitor, ca un banal „ONG”, deși are o istorie de mai bine de un veac și jumătate în România. Instituții similare există în toate țările dezvoltate ale Uniunii Europene și contribuie la promovarea intereselor oamenilor de afaceri, la susținerea economiei și a capitalului autohton, la interacțiunea mediului de afaceri, la activitățile de promovare și cele expoziționale specifice.\1) Cum să faci însă investiții pentru dezvoltare la asemenea nivel, fără a deține dreptul de proprietate asupra terenului pe care oricum îl ai în concesiune pentru mai bine de trei decenii?
2) Nu vi se pare ciudat că statul român și-a cedat unor multinaționale resursele de gaz, petrol, ciment, marile combinate, fără nicio potrivnicie, fără ca presa să se revolte și să protesteze identic?
3) De ce tocmai acum, când se pune problema să fie sprijinită activitatea unei instituții care promovează interesele economice și de afaceri ale României, brusc avem de-a face cu un ,,tun imobiliar”?
4) Nu vi se pare suspect că, în multitudinea de materiale media care înfierează cu „mânie proletară” „tunul”, nu a fost inclus niciun argument care a stat la baza promovării proiectului legislativ, fiind asamblate strategic și manipulator numai mesajele care trebuie să conducă la concluzia de „furt”, „mafiotism” și „hoție”?
5) Deși le-am răspuns punctual și argumentat tuturor jurnaliștilor care m-au contactat, la fel și alți inițiatori sau votanți ai proiectului legislativ, deși le-am explicat pe îndelete ce m-a (sau ne-a) determinat să promovăm respectivul proiect, am fost deliberat cenzurați, mesajele noastre trunchiate, denaturate, opiniile scoase din context, astfel încât în respectivele materiale de presă să apărem ca niște speculanți imobiliari, „mafioți” mânați de interese ascunse și „hoți”.
6) La final, ia gândiți-vă cine a contestat legea la Curtea Constituțională a României, de ce oare doar UDMR și USR/PLUS, ale cui interese le reprezintă aceste formațiuni politice? De ce oare CCR le-a respins demersul considerând legea constituțională?