În Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, cuprinzând localitățile Deda, Răstolița, Stânceni și Lunca Bradului, au fost incluse proprietăți particulare intravilane – case, curți, biserici, școli, cimitire, grădini, fânețe -, cât și cele extravilane – păduri și terenuri cu vegetație forestieră -, proprietarii acestora nefiind vreodată consultați în legătură cu soarta proprietăților lor. Niciodată nu au fost invitați la vreo dezbatere publică vizând includerea lor într-o arie naturală protejată, nici nu au semnat documente privitoare la acest parc. Mai mult, nu au primit niciun fel de compensații bănești privind restricțiile care le-au fost impuse, peste noapte, privind administrarea propriilor proprietăți. Nu au cunoștință nici despre vreun plan de management al zonei, incluzând proprietățile moștenite, pentru care străbunii lor au luptat și adesea au murit apărându-le prin războaie.
S-a creat astfel o situație tensionată în rândul proprietarilor din Defileul Mureșului Superior și de pe Valea Gurghiului, zone care fac parte din Situl natura 2000 Călimani-Gurghiu. Printr-o licitație oneroasă, viciată și denaturată de interese politicianiste, administrarea ariei naturale protejate a revenit SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, o societate din Harghita care „miraculos” a surclasat Direcția Silvică Mureș, fără a avea măcar un sediu sau vreo reprezentare logistică în județul Mureș.
De la preluarea ariei protejate în custodie, administratorul SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA nu a organizat și nu a inițiat nici o dezbatere publică sau vreun dialog cu persoanele care au un interes major în zonă, conform legislației în vigoare. Atât regulamentul cât și planul de management au fost avizate, în schimb, de către Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, în ciuda problemelor evidente de legalitate.
Acum, este supus avizării Planul de Management al parcului, chiar dacă locuitorii comunelor afectate de acest proiect nu cunosc conținutul acestuia, fiind desconsiderată obligația legală a custodelui de a prezenta și supune acest proiect dezbaterii publice. Vă informez că, în temeiul legislației în vigoare, este nelegală și prejudiciabilă adoptarea Planului de Management în lipsa unor măsuri de conservare și înainte de a evalua prejudiciile cauzate de restricțiile impuse proprietarilor de terenuri cu vegetație forestieră, prin prevederile acestuia. Până în acest moment, nu s-au adus la cunoștința comunităților locale măsurile de conservare instituite de către custodele Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A. Constatăm o lipsă de informare a comunităților locale și a factorilor interesați cu privire la strategia de administrare a ariei protejate. Obligația informării publicului este stabilită prin norme imperative, atât de legislația europeană cât și de cea națională.
SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a procedat la trimiterea Planului de Management spre avizare autorității de mediu, înainte de a da posibilitatea factorilor interesați să facă obiecțiuni sau critici la adresa acestor acte, care, odată aprobate, vor constitui norme obligatorii de conduită în interiorul ariei. Dispozițiile Planului de Management reprezintă restrângeri semnificative ale drepturilor și libertăților persoanelor ce locuiesc sau desfășoară activități în interiorul ariei naturale protejate. Asemenea restrângeri trebuie riguros reglementate și controlate pentru a evita un exces de putere sau, mai rău, aplicarea unor pedepse, sancțiuni contravenționale sau penale persoanelor neavizate.
Limitările aduse dreptului de proprietate constituie, în unele situații, chiar o expropriere în fapt. Astfel, unele sarcini propuse de custode vor însemna atât exproprierea de fapt a proprietarilor de terenuri din aria protejată, cât și dezafectarea unor obiective de interes public de la utilitatea pe care o deservesc, în cazul unităților administrativ teritoriale. Spre exemplu, prin interzicerea organizării evenimentelor cu ocazia sărbătorilor tradiționale, fără acordul prealabil al administrație parcului, se restrânge în mod semnificativ dreptul de proprietate garantat de art. 44 din Constituția României.
Astfel, potrivit jurisprudenței CEDO, există o expropriere atunci când, deși persoana rămâne formal proprietar al bunului, ea nu mai dispune de elementele esențiale ale dreptului de proprietate, pe care, deși îl are, nu îl poate exercita. Includerea satelor, gospodăriilor oamenilor într-un parc natural, sau impunerea unor sarcini stricte de conservare a habitatelor naturale, nu se justifică. Teritoriul comunelor și așezările gospodărești aferente reprezintă medii antropice. Astfel, ,,elementele protejate” prin instituirea Parcului Natural Defileul Mureșului nu au cum să se regăsească pe teritoriul intravilan al comunelor. Cu toate acestea, custodele a impus reguli stricte de protecție cu titlu normativ și nu individual.
Ariile protejate sunt amplasate pe raza a patru localități mureșene din zona de munte, una dintre activitățile principale ale localnicilor fiind silvicultura. În perioada de primăvară, masa lemnoasă se degradează datorită doborâturilor de vânt, atacul insectelor etc. Masa lemnoasă supusă doborâturii de vânt se exploatează imediat, aceasta fiind o dispoziție obligatorie din Codul Silvic. Neexploatarea mesei lemnoase și lăsarea acesteia să se degradeze în perioadele stabilite de custode va produce pagube importante proprietarilor de amenajamente silvice. Pentru repararea acestor pagube nu au fost stabilite compensații sau modalități de acordare a despăgubirilor. De asemenea, pădurile din defileu sunt atacate de lipide iar proprietarii suferă importante pagube din cauza reprezentanților SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, care nu vor să avizeze amenajamentele silvice atât private cât și ale statului. Pe de altă parte, aceste limitări sunt impuse doar pe cuprinsul ariilor protejate, iar în afara acesteia, unde se află în mod identic păduri, nu există o asemenea restricție.
Conform Legii 133/2015 art. 97 alin. (1^1), impunerea de restricții proprietarilor de păduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor naționale, naturale, rezervațiilor biosferei şi ale siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe funcționale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri, plătită anual, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de pădure, persoană fizică sau juridică.
Totodată, considerăm că este inadmisibil să i se recunoască discreționar custodelui un drept de a dispune asupra accesului unor persoane pe terenurile proprietate privată, fără acordul acestuia. Acest fapt reprezintă atât o încălcare a dreptului de proprietate, cât şi o tulburare de posesie, ceea ce, în lipsa unor garanții serioase împotriva aplicării arbitrare a acestei prerogative autoproclamate de către custode, ar însemna exproprierea de fapt a persoanelor care dețin terenuri în perimetrul ariilor protejate. În interiorul acestei arii se locuiește în mod statornic, se desfășoară activități economice, se organizează întâlniri de afaceri, este absurd să condiționezi vizitarea terenurilor din ariile protejate de avizul custodelui.
Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura, prin protejarea diversității habitatelor şi a peisajului, încurajarea şi consolidarea activităților, a practicilor şi a culturii tradiționale din partea populației locale. Considerăm că activitățile tradiționale nu sunt încurajate prin obligarea locuitorilor ca pentru toate evenimentele culturale desfășurate în decursul unui an să fie nevoiți să obțină acordul administrației parcului.
Toate aceste măsuri și nu numai vor duce, finalmente și fatalmente, la declinul economic al zonei și implicit la o masivă migrare a populației spre zone mai bogate. Sacrificiile acestea enorme sunt făcute în numele protejării câtorva specii de păsări, pești și broaște. Nimeni nu contestă importanța aplicării unor măsuri specifice privind ocrotirea florei şi a faunei din zonă dar, simultan, ar trebui să se ia şi câteva măsuri compensatorii care să asigure locuitorilor şi firmelor din acest areal o dezvoltare neîngrădită, firească, normală. În acest sens, invocăm prevederile art. 47 din Constituție prin care Statul se obligă să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Din nefericire, pe Valea Mureșului Superior și pe Valea Gurghiului, în loc de compensații, s-au stabilit taxe și impozite suplimentare chiar și pentru activități desfășurate pe proprietate privată sau menite a asigura subzistența locuitorilor.
Doamnă ministru, reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au participat, la Târgu-Mureș, la o dezbatere publică organizată în urma unei interpelări pe care i-am adresat-o predecesoarei dumneavoastră în această funcție. Au avut posibilitatea să vadă care este starea de spirit a proprietarilor de terenuri cu vegetație forestieră de pe Valea Mureșului Superior, să le asculte păsurile. S-au făcut că pricep mesajul acestor oameni, că le înțeleg nemulțumirile legitime și le-au dat asigurări că legea va fi respectată și Planul de Management al parcului va parcurge toate etapele legale necesare în vederea adoptării. Dar unde sunt dezbaterile publice, când a avut loc informarea și consultarea celor direct vizați, cum este respectată legislația în vigoare?! Vă solicit să răspundeți acestor întrebări.
În final, vă adresez o întrebare, evident retorică: oare cum se face că, timp de milenii, au existat în bune condiții până în zilele noastre aceste păduri, flora și fauna lor, fiind protejate tocmai de către proprietarii de drept iar, acum, e nevoie să inventăm și asumăm măsuri de protecție incredibile, prin entități administrative speculative, nefirești, preocupate mai degrabă de afacere și profitabilitate, de propria căpătuială?!
INTERPELARE adresată MINISTERULUI MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR, doamnei ministru Cristiana PAȘCA – PALMER
