Asaltul coaliției guvernamentale asupra justiției, ofensiva puterii politice, canonada asupra Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, au stârnit revoltă publică și manifestări de stradă dar și îngrijorare în rândul țărilor partenere ale României din Uniunea Europeană și SUA. Într-un context geopolitic încordat prin confruntarea economică și, indirect, militară dintre est și vest, frânt între culturile răsăriteană, orientală și occidentală, între viziuni fundamental diferite de organizare și conducere statală, România se află într-o zonă tampon, ca avanpost al vestului, supusă însă asalturilor consecvente cotropitoare ale estului…
După „Brexit”, atmosfera nu este tocmai lipsită de convulsii la nivelul Uniunii Europene iar unele exprimări nu tocmai diplomatice ale noului președinte al SUA, la adresa Europei, convulsiile generate dinspre Polonia, duplicitarismul Ungariei și relația preferențială cu Vladimir Putin, precum și naționalismul care, pe fondul problemelor economice generalizate, câștigă politic teren atât în Franța, Austria, Germania, Italia etc. pun în dificultate actuala filozofie care stă la baza actualei construcții europene. Pe acest fundal geopolitic încordat, unii membrii ai Uniunii Europene solicită o reorganizare a votului în Parlamentul European, printr-o diferențiere între state în temeiul reprezentativității economice, practic dorindu-se o departajare a membrilor de rangul unu, doi sau trei…
În acest context tumultuos, în România zilelor noastre se vorbește astăzi la nivel politic despre „forțe oculte” care încearcă să dezbine, despre un posibil război civil sau un război hibrid, despre tăvălugul multinaționalelor care au cotropit economia, despre România care nu mai este condusă demult din interior ci din afară, despre comploturile politic-etnice care caută să enclavizeze și federalizeze țara noastră ș.a.m.d., iar deasupra tuturor protestele a sute de mii de români continuă să zguduie țara.
În ultimul sfert de secol, Academia Română s-a ținut departe de caruselul derapajelor care au încercat fragila noastră democrație și tânărul stat de drept. Cei mai erudiți dintre români au preferat să-și vadă de cercetările lor științifice în lumina cărților, departe de tumultul cotidian. Recent însă, 84 de academicieni români au ieșit din turnurile lor de fildeș și au adresat un apel în solidar pentru stabilitatea României, intitulat „Așa să ne judece viitorul!”. Consider acest demers ca pornind dintr-o situație gravă și îngrijorătoare pentru români.
Este un apel extraordinar cu o profundă semnificație națională. Nu mai poate rămâne nimeni indiferent! După ce au configurat cea mai complexă lucrare de cercetare care privește „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, intelectualii de elită ai țării, academicienii se pronunță pentru suveranitate şi unitate națională, pentru stabilitatea statului de drept, în condițiile regionalizării accentuate a României.
„Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toți locuitorii acestui pământ. Ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înțelepciune şi de patriotism, ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor românești, eveniment pe care poporul român l-a așteptat, pentru care a suferit, a lucrat şi a luptat atâtea veacuri şi pe care l-a realizat cu atâtea jertfe. Să ne cinstim eroii, să fim la înălțimea lor, lăsând generațiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o țară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată şi prosperă, o țară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească. Aşa să ne judece viitorul”.
Felicitări, Academiei Române! Așa să ne ajute Dumnezeu!