Când în spațiul public există atâta conflictualitate, când românii se luptă atât de mult unii cu ceilalți iar de dezbinarea și dezunirea lor profită dușmanii țării, vă spun câteva dintre lucrurile importante pentru mine și județul Mureș, pe care-l reprezint și slujesc. Cercetările și săpăturile arheologice au atestat existența vieții și a activității umane pe meleagurile mureșene încă din neolitic, aici sunt urme ale existenței așezărilor prototracice, tracice și geto-dacice.
În perioada migrațiilor au trecut ori s-au așezat vremelnic pe meleagurile mureșene unele populații migratoare: goții și gepizii, apoi slavii. Ulterior, teritoriul județului Mureș a fost cuprins în formațiunea politică voievodală condusă de Gelu Românul și apoi de Gyla, menționați de cronicarul Anonymus ca duci sau voievozi ai Transilvaniei.
Originea noastră trebuie să constituie un prilej de mândrie. Nu exiști fără rădăcini, cum nu reprezinți mare lucru fără valori culturale identitare. Oameni de seamă, cărturari al căror spirit a fost înaintemergător pentru ființa neamului au călăuzit destinul mureșenilor: Gheorghe Șincai, Petru Maior – reprezentanți de seamă ai Școlii Ardelene – promotori ai învățământului românesc, patriarhul Miron Cristea – fost prim-ministru al României, istoricul Vasile Netea, Alexandru Papiu Ilarian, reprezentanți din elita filantropică a despărțămintelor Astrei, artistul și scriitorul Ion Vlasiu și mulți alții au făcut cinste județului meu și neamului românesc. Au fost și ei oameni simpli prin originea lor, sunt mureșeni care au așezat destinul național alături de propria lor mântuire. Iar numele lor stă gravat în cartea de aur a istoriei neamului românesc.
Muzeul Județean Mureș deține o comoară unică în lume – Fibula de la Suseni, un accesoriu vestimentar fără pereche cu care se prindea haina în partea superioară a corpului, lângă umăr, datând din sec. XII Î.Hr., adică cu o mie de ani înaintea invaziei romanilor în Dacia. Săptămâna trecută, a fost descoperit în comuna Ernei din județul Mureș un nou tezaur dacic complex, conținând peste 60 de piese din argint și trei obiecte din aur, specialiștii fiind de părere că datează de la jumătatea secolului I, înainte de Hristos.
Iată, câteva dintre însemnele arheologice reprezentative ale existenței strămoșilor românilor pe meleagurile mureșene. Avem datoria sacră de a ne cunoaște istoria și putem să ne mândrim cu identitatea noastră. Depinde doar de noi să fim demni de sacrificiul, pilda și memoria înaintașilor noștri!