România are, de un secol și jumătate, o instituție care reunește elitele intelectuale ale țării într-o voce a conștiinței naționale. Academia Română reprezintă platforma supremației în domeniul cercetării științifice, o însumare valoric incontestabilă a personalităților care prin truda, dăruirea și performanțele lor intelectuale, profesionale, fac cinste României. Acești înaintemergători ai neamului și-au dat mâna și au creionat, cu exigență și rigoare științifică, „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”. O amplă lucrare publicată în două volume, care privește: Școala și educația în viziunea Academiei Române; Resursele naturale – rezervele strategice, ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare; Securitatea și eficiența energetică; Siguranța Informatică – protecția cibernetică; Economia și calitatea vieții; Sănătatea de la biologia moleculară, la medicina personalizată de vârf; Strategia națională a Dunării; Cultura între național și universal; România în era globalizării…
Sunt doar câteva dintre coordonatele acestei lucrări complexe, desfășurate pe baza unei analize argumentate, pe mai multe domenii de activitate, cu privire la situația actuală și urmărind o posibilă proiecție a evoluțiilor viitoare, într-un program asumat la scară națională, referitor la dezvoltarea și bunăstarea României.
Interesează pe cineva cu adevărat aceste studii raportate la viitorul României? Se mai ține cont de viziunea elitelor și a intelectualilor de prim rang ai națiunii? Evident, întreb retoric, întrucât realitatea și actualitatea invalidează apriori răspunsul. Guvernanții nu au timp și nici chef să citească, nici nu-i interesează ce spune „Sfatul” academicienilor țării… Puterea, prin majoritatea politică PSD-ALDE, face experimente economice pe seama cobaiului popor român: reduce până la avarie investițiile publice, „splituiește” după ureche TVA-ul, face rocada cu cotizațiile sociale de la angajator la angajat, sporește consecvent fiscalitatea inventând noi pretexte pentru taxe și biruri suplimentare, menite a compensa resursele tot mai reduse de la bugetul de stat și lipsa unei viziuni programatice, strategice, pentru dezvoltarea României pe termen lung…
În acest timp, conștienți de menirea lor, academicienii României continuă să se pronunțe asupra problemelor importante ale țării: își exprimă îngrijorarea profundă față de nesiguranța și dezordinea care se manifestă de peste două decenii în domeniul proprietăți funciare din România; consideră că viitorul pădurilor României rămâne în continuare incert, dacă nu vor fi luate, în regim de urgență, măsuri legislative; apreciază drept indiscutabilă oportunitatea legii vaccinării, considerând că adoptarea ei cu celeritate reprezintă o obligație morală a Guvernului și Parlamentului, pentru asigurarea interesului superior al copilului, pentru asigurarea sănătății publice și individuale. Sunt doar câteva dintre subiectele importante pe care Academia României le-a lansat și asumat recent în spațiul public. Iată, așadar, o voce a înțelepciunii și conștiinței naționale care, din păcate, nu poate răzbate din pricina improvizațiilor, a semidoctismului și a superficialității, a permanentelor conflicte politice și ale guvernării de la vârful României.
