În anul 2005, cu multă pompă, Consiliul Județean Mureș anunța punerea bazelor Asociației ,,Zona Metropolitană Târgu-Mureș” care întrunea 14 autorități locale: municipiul Târgu-Mureș, orașul Ungheni și comunele Acățari, Ceuașu de Câmpie, Corunca, Crăciunești, Cristești, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș și Sânpaul. Obiectivele urmărite prin statutul asociației priveau:\a)      asigurarea dezvoltării patrimoniului Zonei Metropolitane Târgu-Mureș;\b)      promovarea intereselor Zonei Metropolitane Târgu-Mureș, respectarea și apărarea intereselor membrilor fondatori;\c)      inițierea și derularea unor programe și proiecte menite să conducă la dezvoltarea Zonei metropolitane Târgu-Mureș;\d)      schimburi informaționale cu alte zone metropolitane;\e)      constituirea și atragerea de fonduri necesare activității asociației;\f)       elaborarea de planuri strategice de dezvoltare și implementare a acestora.\După aproape 10 ani în care această asociație, cu caracter așa-zis metropolitan, bifează drept realizări „atragerea de fonduri care ne-au permis realizarea paginii de internet a Asociației şi organizarea unor sesiuni de formare profesională a personalului din administrația locală, pentru a putea face față provocărilor pe care le-a adus integrarea noastră în Uniunea Europeană”, conform informațiilor postate pe site-ul Consiliului Județean Mureș, mai aflăm că Asociația Zona Metropolitană Târgu-Mureș a câștigat proiectul de finanțare „Elaborarea strategiei de dezvoltare pentru Zona Metropolitană Târgu-Mureș”.
Cererea de finanțare a fost depusă în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative și este finanțată de Uniunea Europeană. Valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 279.551 RON. Proiectul menționat are următoarele obiective majore:\În mod evident, această asociație nu a funcționat vreodată, existând, de fapt, exclusiv scriptic. Este motivul pentru care solicit Consiliului Județean Mureș să îndepărteze panourile indicatoare din preajma drumurilor publice, întrucât acestea induc în eroare participanții la trafic și nu fac altceva decât să dezinformeze. Pe de altă parte, solicit aceleiași instituții să comunice public cum s-a cheltuit suma de 279.551 RON pentru elaborarea strategiei de dezvoltare pentru zona metropolitană, cine sunt cele 30 de persoane pregătite din cadrul autorităților publice locale, în domeniul gândirii și planificării strategiilor durabile din acești bani, și cine este firma ,,EUROCONSULTANTS” care, conform materialelor publicate pe site-ul Consiliului Județean Mureș, a elaborat această strategie?\Și pentru a vă contura o imagine asupra calității „strategiei” în cauză, aflați că datele pe care le prelucrează sunt, în general, informații specifice Institutului Național de Statistică, din perioada 2003-2010, neactualizate la zi, iar printre nenumăratele „bla-bla-uri”, informații fără nicio utilitate sau actualitate, având caracter de constatări cu caracter pur statistic preluate „copy-paste” și alte nenumărate aberații conținute de acest document de irosit banii europeni, vă fac cunoscute câteva mostre…\La pag. 56, cap. 2.3.4 „Telecomunicații”, aflăm incredibilul: ,,Compania Națională de telefonie fixă RomTelecom şi companiile de telefonie mobilă domină piața telecomunicațiilor, având acoperire națională Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote. Trebuie menționat faptul că în 2003, an în care a fost lansat serviciul Astral Telefix, societatea RomTelecom a pierdut monopolul asupra rețelei de telefonie fixă. Din acel moment, au mai apărut şi alți operatori de telefonie fixă, cel mai important la nivelul județului Mureş, după Romtelecom fiind RDS (Romania Data System). În telecomunicații se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate  în  telefonia  cu  fir  şi  a  creșterii  gradului  de  acoperire  prin  telefonia  mobilă. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin acțiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea rețelelor digitale şi prin dezvoltarea telefoniei mobile şi a comunicațiilor prin poșta electronică.”\Pag. 59, cap. 236 „Energia termică”, ,,Încălzirea şi prepararea apei calde de consum se realizează în Municipiul Târgu-Mureş printr-un sistem de încălzire centralizată (SACET), puternic concurat de încălzirea individuală pe bază de gaze naturale, iar în mediul rural există o rețea dezvoltată de distribuție a gazelor naturale, încălzirea asigurându-se din sisteme individuale. În prezent la sistemul centralizat sunt conectate în jur de 18.000 apartamente conform datelor disponibile de la Energomur (evaluarea la momentul actual ajungând la în jur de 10.000 apartamente), față de 42.570 de apartamente pentru care a fost inițial proiectat sistemul. Suprafața utilă care trebuie încălzită în prezent din sistemul de încălzire centralizat este de 376,400 m2.”\Pag. 65, pentru „Agricultură” sunt preluate date din Anuarul statistic al României 2008. Pentru structura fondului funciar agricol și silvicultură anul de referință este 2009.  Pentru ,,Industrie” raportările economice se fac la anul 2008.\Pag. 99, la cap. 2.5.2. ,,Fluxul turistic” aflăm că „Fluxul turistic prezintă o tendință ascendentă semnificativă în intervalul 2005-2008 în localitățile Ungheni (creștere cu 92% față de 2005), Sângeorgiu de Mureş (creștere cu 102% față de 2005) şi Corunca (creștere de 176%).”\Și putem continua la nesfârșit…\Devine de-a dreptul tragi-comic capitolul privind „Direcțiile de dezvoltare” (pag. 153), unde, după o serie de teoretizări filosofico-halucinante ale așa-zisei ,,strategii de dezvoltare metropolitană”, aflăm „Conceptele care stau la baza teoriei lui Francois Perroux (1949) privind polii de creștere care sunt creșterea  dezechilibrată,  macro-unitățile,  efectele  asimetrice,  puterea  economică,  efectul  de dominare. Ideea centrală este aceea că viața economică nu presupune doar acțiunea unor firme izolate în condiții de concurență, ci, mai curând, acțiunea specifică unor unități economice complexe care, prin poziția şi dimensiunea lor, pot juca un rol dominant. Datorită acestui fenomen apare un  model ierarhizat care stimulează dezvoltarea economică. Pe lângă acțiunea directă a unităților motoare sau a polilor de creștere (inovare, investiții, producție), au loc şi efecte secundare (investiții adiționale) declanșate de reacțiile unităților subordonate…”\La capitolul transporturi și măsuri pentru reducerea poluării și a aglomerației, realizatorii „strategiei” identifică soluții „miracol” (pag. 172), adică introducerea „taxelor de parcare şi taxarea utilizatorilor de drumuri urbane (taxele de circulație) care ar putea, de asemenea, contribui la finanțarea transportului urban, în special prin rezervarea veniturilor colectate pentru finanțarea măsurilor de transport urban.\De asemenea, introducerea „Taxelor de drum (plata pentru condus luând în considerație locația, perioada din zi şi distanțele măsurate prin GPS) şi suprataxele de aglomerație (un sistem de suprataxare a utilizatorilor rețelelor de transport în perioada de vârf conduce la reducerea aglomerării traficului)…” Iar o altă soluție revoluționară pentru fluidizarea traficului, în viziunea autorilor aberantei strategii de păpat degeaba banii europeni, o reprezintă, dacă nu știați, „aplicarea unor soluții alternative: mersul pe jos şi mersul pe bicicletă” (pag. 173).\În continuarea „strategiei” o altă aberație privește ,,Reducerea cu 50% a emisiilor de CO2 rezultate din sistemul de iluminat public care necesită  construirea  surselor  de producere a energiei electrice nepoluante şi conectarea acestora la sistemele de iluminat public”. Probabil va urma să reducem emisiile de CO2 cauzate și de iluminatul nesănătos din propriile locuințe…(Adresa la care poate fi consultat documentul on-line este http://www.tgmures-metropolitan.ro/sites/default/files/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20zonei%20metropolitane%20Tirgu%20Mures.pdf)\Este evident că, pe baza unei astfel de „strategii”, zona metropolitană nu are nicio șansă să funcționeze vreodată. De altfel, pe actualul președinte al Consiliului Județean Mureș, Minodor Ciprian Dobre, campion doar la promisiuni deșarte, nici măcar nu îl preocupă acest subiect. Problema este că cineva se face responsabil de risipirea unor bani europeni iar autoritățile competente sunt datoare să verifice aspectele semnalate și să stabilească persoanele responsabile. În acest sens, voi adresa o sesizare Curții de conturi a României și o interpelare primului-ministru al României, solicitând o verificare din partea Autorității de Control a Guvernului.