Declarația de la Roma, cu ocazia aniversării a șase decenii de existență a Uniunii Europene consfințește politic o nouă Europă cu mai multe viteze. Evident, se produce o diferențiere a statelor membre pe baza forței lor economice și a apetitului acestora de a se adapta vitezei, legislației, efortului comun pe care îl impun țările puternic dezvoltate din fruntea uniunii. Este, de fapt, o premisă pentru trecerea la revizuirea Tratatului de la Lisabona. Ulterior, acceptul diferențierii dintre state va fi probabil parafat prin noi tratate. Ținta finală posibilă este crearea Statelor Unite ale Europei, o variantă organizatorică federativă care poate constitui o forță menită să facă față presiunii crescânde a tăvălugului uniformizant globalizator, în tendința statelor europene de a-și păstra elementele de identitate națională.
Conform datelor oficiale ale Băncii Mondiale, la capitolul PIB pe cap de locuitor, țările Uniunii Europene sunt extrem de diferite. Există cel puțin trei eșaloane. Primul eșalon, cu un PIB pe cap de locuitor mai mare 40.000 dolari include 10 state, din care pot fi menționate motoarele Europei, Franța și Germania. Există un al doilea eșalon, cuprins între 20.000 și 40.000 de dolari pe cap de locuitor. Din ele fac parte șapte economii din care trebuie remarcate Italia și Spania. În fine, un ultim eșalon al țărilor cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 20.000 dolari este format din alte zece state. Numai că și în interiorul acestei categorii există diferențe semnificative: Cehia conduce acest pluton cu 18.140 dolari pe cap de locuitor, iar clasamentul este închis de România (9.500 dolari pe cap de locuitor) și Bulgaria (7.480 dolari pe cap de locuitor).
De fapt, Uniunea Europeană care numără cca 508 milioane de locuitori, situându-se pe locul trei în clasamentul mondial al populației (după China şi India), va trebui să facă față competiției economice, aflându-se într-o complicată concurență cu SUA (având cca 320 de milioane locuitori), China și India cu peste 1,3 miliarde locuitori.
În condițiile date, Brexitul, criza migranților, austeritatea și evoluțiile economice lente din cadrul Uniunii Europene, curentele naționaliste tot mai puternice, promotoare ale euroscepticismului, constituie tot atâtea pericole pentru viitorul Uniunii Europene. Astăzi, Marine le Pen, candidată la alegerile prezidenţiale din Franța, promite să-și protejeze de globalizare, susținând că „Uniunea Europeană va muri deoarece oamenii nu o mai vor…imperiile arogante şi hegemonice sunt destinate să piară” iar UE va fi înlocuită de o „Europă a oamenilor”… Este doar una dintre vocile politice importante care pledează pentru FREXIT. De aici până la disoluția Uniunii Europene e doar un pas…
Sursa foto:voxpoliticaonline.ro