Pe de altă parte, întrebându-l care este viziunea și strategia sa privind actualele Direcții județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național, pe care un alt fost ministru al Culturii din partea UDMR, Kelemen Hunor, susținea de curând că, întrucât nu le mai vede utilitatea, le va transforma restrictiv în banale direcții de patrimoniu, Ionuț Vulpescu a declarat că, deocamdată, preferă să se documenteze, urmând a avea în luna februarie o întâlnire cu toți directorii direcțiilor județene de cultură și patrimoniu. I-am spus că, în opinia mea, aceste direcții pentru cultură reprezintă interfața Ministerului Culturii cu teritoriul și se cuvin consolidate bugetar, trebuie să primească sporite competențe legale și e necesar să fie eficientizate. Cu atât mai mult, aceste structuri pot deveni, necentralist, fermenți ai unor evenimente și manifestări culturale importante la nivelul județelor țării, de bună calitate, într-o vreme a dezorientărilor, a întâmplătorului în cultură, a kitsch-ului și, adeseori, a hazardului și penibilului. Acum, sunt nefiresc abandonate și funcționează chinuit în condiții de avarie și criză. Trebuie însă asumată o strategie coerentă și clară în această privință, pe lângă necesara voință politică impunându-se și o solidarizare culturală, nu doar contextuală sau de complezență, ci principială și de bună credință. Rămâne de văzut dacă tânărul ministru al Culturii, pe lângă bunele intenții anunțate, are necesara susținere, voință și, evident, putirință…