Bucurie, națiune! S-a găsit soluția! După ani de analize profunde, nopți nedormite în vile de protocol, concubine și brainstorming intens în birouri ministeriale de lux, genialii care ne conduc au descoperit piatra filosofală a finanțelor publice, respectiv buzunarele pensionarilor și a celor necăjiți. De la 1 septembrie, se inaugurează un nou sport național - vânătoarea de CASS pe fluturașul de pensie.

Guvernul, cu o solemnitate demnă de o cauză mai bună, ne anunță că trebuie să strângem cureaua perpetuei reforme! Doar că, într-un moment de profundă inspirație administrativă, a decis că cea mai potrivită curea de strâns este cea de pe stomacul unui contribuabil care a muncit 40 de ani. De ce? Pentru solidaritate, desigur! Adică, solidaritatea pensionarului amărât, cu pensia specială a magistratului care s-a pensionat la 48 de ani. Solidaritatea bunicuței flămânde și bolnave, care-și numără pastilele și zilele de la o lună la alta, cu salariul directorului de agenție guvernamentală inutilă, a cărui unică performanță este că are carnetul de partid potrivit și nesimțirea nativă.

Logica este impecabilă, malefică în absurdul și prin cruzimea sa. Statul român este un mare gurmand. A cheltuit pe dineuri electorale, a plătit armate de consilieri, secretari de stat și purtători de geantă, și-a umplut cămara cu privilegii și sinecuri. Acum, când a venit nota de plată, se uită cu cinism și dispreț spre masa pensionarilor și le cere, politicos, să facă chetă. „Ne scuzați,” pare a zice statul, ștergându-se la gură de urmele de caviar, „n-ați avea cumva să ne împrumutați niște bani din cota voastră de medicamente?”

Este o capodoperă a cinismului, prin transferul de responsabilitate. De ce să tai pensiile speciale, acele monumente ale nesimțirii legislative? Ar fi o impietate! Ele sunt „drepturi câștigate” de o castă superioară. De ce să restructurezi miile de agenții și companii de stat inutile, unde partidul își parchează clientela? Ar fi o tragedie pentru CV-urile atâtor profitori și afini. De ce să oprești risipa din contractele publice? Ar însemna să superi niște „băieți deștepți” foarte generoși la momentul potrivit.

Așadar, dragi pensionari, de la toamnă, când veți vedea pensia ciuntită, să nu fiți triști. Gândiți-vă că fiecare leu lipsă este o contribuție patriotică. Un leu pentru limuzina unui demnitar, un leu pentru o primă de performanță la o instituție falimentară, un leu pentru pensia specială a cuiva care a ieșit la pensie cu 15 ani înainte să apucați dumneavoastră.

Privilegiile lor costă, iar onoarea de a le achita, iată, vă și ne aparține în exclusivitate, este în cinstea românilor corecți și cinstiți care au încă neobrăzarea să nu emigreze îndurând prin sacrificii, abnegație și stoicism, muncind cu îndârjire pentru a perpetua o castă politică, o clică de paraziți, aleși prin inconștiența majoritară consecvent să conducă și administreze această țară. Plătiți, deci, și fiți mândri! Tocmai ați devenit sponsorii oficiali ai unui sistem care vă spoliază și disprețuiește profund.