Judeţul Mureş are nevoie de o solidarizare a administraţiei publice locale, a politicienilor, parlamentarilor şi a liderilor politici pentru susţinerea celor mai importante proiecte de dezvoltare şi asigurarea unei perspective a stabilităţii economice şi sociale precum şi a competitivităţii pe termen lung. Evident, în primul rând, se cuvine să ne batem politic pentru a dobândi statutul de capitală regională în viitoarea reconfigurare administrativă a regiunilor de dezvoltare ale ţării. O asemenea poziţie ne-ar avantaja, indiscutabil, în fundamentarea unor programe de dezvoltare judeţul având prioritate în adoptarea deciziilor în postura de centru regional.\Se impune să ne corelăm eforturile având în vedere premisa că fiecare dintre judeţele învecinate va concura  asigurându-şi lobby-ul pentru valorificarea propriilor atuuri. Şi să nu omitem că, oricum, Alba este capitală istorică şi spirituală a românilor, Sibiul a fost recunoscut drept capitală culturală, Braşovul reprezintă aproape o capitală turistică a centrului ţării, Bistriţa a evoluat foarte mult în ultimii ani şi toate aceste judeţe concurează cu noi aspirând la învestirea cu titlul de capitală regională. Este motivul pentru care primari, consilii locale, consilieri, politicieni şi şefi de partide este imperativ să ne solidarizăm şi să potenţăm şansele Mureşului pentru a câştiga această competiţie.\Judeţul nostru se află în topul primelor zece judeţe ale României în privinţa contribuţiilor alocate bugetului de stat, deţinem o poziţie geo-strategică favorabilă, un potenţial viitor aeroport regional cu cea mai generoasă şi ofertantă poziţie din centrul ţării, ne aflăm la intersecţia celor mai importante viitoare căi rutiere: autostrada Transilvania – Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu-Mureş, Cluj Napoca, Oradea, şi cealaltă legătură – \– Sebeş – Alba Iulia – Turda – \ – \Viitorul unui judeţ trebuie raportat categoric la resurse, forţă de muncă, potenţial profesional şi calificare, economie, mediu educaţional şi social, poziţie geografică dar şi demografică ş.a. Parcurgem o perioadă în care modernizarea României se impune ca o necesitate imperativă şi, de aceea, trebuie să ne facem temele raportându-ne la perspectivele pe termen lung.\Fiind parlamentar ales ca senator în Colegiul 1, reprezentând municipiul Târgu-Mureş, fireşte că activitatea mea vizează prioritar sprijinirea programelor de dezvoltare ale municipiului reşedinţă de judeţ. Dar voi contribui prin activitatea mea la promovarea programelor de dezvoltare şi a interesului întregului judeţ. Consider că este imperios necesar să promovăm oraşul nostru în circuitul select al marilor centre urbane ale României. Iar acest deziderat este posibil prin comasarea administrativă, în perspectivă, a celor 8 localități din jurul Târgu-Mureșului. Unit cu localităţile limitrofe, Tîrgu-Mureș ar putea deveni un oraș cu peste 200 de mii de locuitori (de la aproape 130 de mii de locuitori în prezent), şi-ar mări suprafaţa de la aproape 5000 ha, la cca. 30.000 de ha, ar cuprinde principalele obiective majore de dezvoltare şi îşi asumă această strategie prin forţe proprii. Ar rezulta proiecte de dezvoltare uriașe, de mare importanță pentru regiune – dezvoltarea Aeroportului, finalizarea amenajării hidrotehnice Răstolița, ca punct esenţial de alimentarea cu apă pentru o mare parte din judeţul Mureş, corelarea intrărilor, ieșirilor de pe autostradă cu dezvoltarea centrelor logistice şi generarea unor oportunităţi imense pe piaţa investiţională, antreprenorială şi a forţei de muncă. Evident, toate acestea presupun şi suportul unor noi acte normative pe care, împreună cu primarul municipiului Târgu-Mureş dr. Dorin Florea şi cu concursul Consiliului local precum şi a specialiştilor din administraţia publică locală, le voi susţine şi promova, conform procedurilor legale, la nivelul comisiilor de specialitate din Parlamentul României. Totodată, consider oportună şi necesară iniţierea unor dezbateri publice ca suport al acestor proiecte de dezvoltare.\De asemenea, apreciez drept importantă descentralizarea şi sporirea autorităţii administraţiei publice locale. Într-o astfel de perspectivă a abordării regionale, putem vorbi de: deschiderea masivă a locurilor de muncă, centrele logistice care se vor așeza în jurul Târgu-Mureșului, dezvoltare de parcuri de cercetare tehnologică şi IT (care, de altfel, au fost deja promovate ca proiecte de Primărie), concomitent cu sincronizarea şi cooperarea cu mediul educaţional şi universitar pentru corelarea specializărilor viitoare şi a pregătirii cu perspectivele dezvoltării regionale. Este o abordare integrată care priveşte strategia utilizării serviciilor publice corelativ Tîrgu-Mureșului prin cooperarea bilaterală cu zonele arondate. Aceasta poate genera dezvoltarea armonioasă şi rapidă, implicit a comunelor limitrofe, şi reprezintă un proiect viabil şi realizabil prin voinţă politică şi implicare administrativă.\Din păcate, orgoliile şi vanităţile politice locale de până acum s-au dovedit contraproductive, nedemonstrând concret niciun progres. S-a configurat hazardat şi absolut nefuncţional, cu concursul Consiliului Judeţean Mureş, o zonă metropolitană care există doar pe hârtie. Ignorându-se voinţa şi primordialitatea poziţiei municipiului reşedinţă de judeţ în această structură, ea se dovedeşte total lipsită de viabilitate, nefuncţională şi pur artificială.\O altă perspectivă asupra căreia mă voi concentra în activitatea mea parlamentară o reprezintă soluţionarea problemelor legate de infrastructură şi, în mod special, cele privind căile rutiere din municipiul Târgu-Mureş. Disfuncţiile actuale ale reţelei stradale a oraşului, se datorează în primul rând lipsei traseelor ocolitoare pentru majoritatea relaţiilor de tranzit. Din acest motiv, circulaţia are tendinţa de a se concentra pe câteva artere ale oraşului care traversează zona centrală şi zonele adiacente acesteia, traficul devenind în mod cotidian supra-aglomerat şi dificil.\Susţin varianta de ocolire a municipiului pe relaţia Cluj – Sighişoara, prin prelungirea traseului Căii Sighişoarei, soluţie prin care traseul ar deveni şi o legătură rapidă între zona cartierului Tudor Vladimirescu şi zona cu funcţiuni comerciale şi industriale de interes municipal către Cluj. Am solicitat implicit includerea acestui proiect în bugetul de stat pentru anul curent. De asemenea, este necesară realizarea drumului de legătură prin pădurea de la Platoul Corneşti dintre cartierul Tudor Vladimirescu şi zona 22 Decembrie 1989, precum şi asigurarea finanţării pentru proiectul finalizat în mandatul meu de prefect privind centura rutieră pe relaţia Corunca – Ernei, care ar prelua traficul pe relaţia Sighişoara – Reghin, degrevând astfel zona centrală a municipiului Târgu-Mureş. Sunt proiecte pentru care susţin că nu pot exista dihonii politice fiind absolut necesare şi în beneficiul tuturor.\Sunt necesare proiecte eficiente de infrastructură în zona periurbană,  autostrăzi, centuri ocolitoare, noi poduri peste râul Mureş, trenul rapid urban Tîrgu-Mureş – Reghin, căi rutiere de acces simplificate pentru traficul greu spre Sibiu, Bistriţa, Cluj, dar şi spre zona industrială, punerea în funcţiune a Parcului Tehnologic IT, dezvoltarea accelerată a aeroportului şi promovarea acestuia ca aeroport de interes regional, realizarea spitalului teritorial, a centrului olimpic, abordarea coerentă a problematicii râului Mureş şi promovarea unui cadru legislativ restrictiv în privinţa balastierelor, o politică locativă realistă – locuinţe pentru tineri, susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, dezvoltarea vieţii universitare şi un centru de cercetare pentru tehnologia de vârf. Asigurarea serviciilor publice la un înalt nivel calitativ, o viziune clară şi eficientă în gestionarea deşeurilor, dezvoltarea energiilor alternative în zonele periurbane sunt câteva dintre elementele care pot constitui, de asemenea, strategii realiste şi competitive privitoare la oraş şi judeţ. Evident, pentru materializarea unora dintre aceste proiecte sunt necesare atât noi acte normative şi hotărâri de consilii locale, precum şi o solidarizare a poziţiilor reprezentanţilor administraţiei publice locale.   \Sunt o serie de proiecte pe care, în solidar cu primarul municipiului Târgu-Mureş dr. Dorin Florea, le-am promovat în calitate de prefect la nivelul Guvernului României şi a ministerelor de resort. Din păcate, nu am avut un răgaz suficient pentru a le materializa. Voi relua susţinerea realizării acestor proiecte ale municipiului Târgu-Mureş făcând lobby la nivelul ministerelor pentru realizarea lor, promovând chiar proiecte de noi acte normative acolo unde legislaţia este deficitară. Este vorba de trecerea cu titlu gratuit în patrimoniul municipiului a terenului aflat în administrarea Romsilva din zona hipodromului, precum şi a bazei olimpice abandonată de Romgaz din Parcul sportiv municipal. Totodată, administraţia publică locală este îndreptăţită să preia fostul Ştrand ,,1 Mai” de la Compania Naţională de Investiţii (aflat într-o accentuată stare de degradare), precum şi o serie de obiective care nu mai sunt utilizate de la Ministerul Apărării Naţionale, pentru a reuşi să  fie reorganizate, de pildă, unităţi de învăţământ precum Colegiul Naţional ,,Unirea” care funcţionează, în prezent, într-un imobil retrocedat Bisericii Romano-Catolice şi pentru care municipalitatea achită lunar o chirie exorbitantă. Un alt proiect important priveşte colaborarea autorităţii locale cu Ministerul Justiţiei pentru găsirea unei soluţii privind mutarea Penitenciarului situat în centrul municipiului Târgu-Mureş pe un alt amplasament, actuala clădire urmând a fi preluată şi utilizată de către municipalitate.\Toate acestea sunt doar câteva dintre proiectele oraşului care necesită implicit promovarea unor noi acte normative sau completarea celor existente. Nu în ultimul rând, reprezintă paşi pregătitori  pentru ca  Tîrgu-Mureşul să se situeze pe picior de egalitate cu oraşe aflate la 100-150 de kilometri (Cluj, Braşov, Alba Iulia, Sibiu, Bistriţa) şi să devină nu numai un oraş puternic, ci şi un centru modern şi eficient de administraţie publică locală, capitala unei regiuni administrative redutabile, un pol de dezvoltare economică şi socială, cu acces direct la fonduri europene.\În ce priveşte preocupările mele culturale, susţin în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat, preluarea de către administraţia publică locală a instituţiilor de cultură, prin asumarea unui management cultural unitar integrat, menit să pună în valoare tradiţiile şi specificitatea oraşului şi a judeţului. Consider că mediul cultural poate fi animat astfel încât să concentreze şi să potenţeze implicit interesul turistic pentru această zonă. Teatrul Naţional, Teatrul ,,Ariel”, Filarmonica, Cetatea, cinematografele, piețele publice, teatrul de vară, publicaţiile culturale gândite unitar şi administrate ca atare printr-un management eficient constituie premisele unei abordări curajoase şi competitive pe termen lung.\Cultura reprezintă cartea de vizită primordială nu doar pentru o comunitate ci pentru orice popor şi naţiune. Consultându-mă cu cei mai importanţi oameni de cultură mureşeni, am stabilit o serie de proiecte prioritare care se cuvin susţinute financiar şi implicit legislativ, cu concursul administraţiei publice locale şi prin implicarea Ministerului Culturii. Iată câteva dintre acestea:\1) Stabilirea unei strategii – pe termen scurt, mediu şi lung, privind reabilitarea bisericilor de lemn monumente istorice, mărturii de credinţă, artă, istorie. Numai în judeţul Mureş sunt peste 60 de astfel de biserici, din care 70% au nevoie de intervenţii de urgenţă pentru reabilitare şi conservare.\2. Stabilirea unei politici de restaurare a picturii bisericeşti din bisericile de lemn monumente istorice, editarea de albume de artă cu astfel de picturi. Înfiinţarea de ateliere de restaurare a obiectelor de patrimoniu mobil.\3. Reabilitarea infrastructurii pe traseele pe care se află astfel de monumente, pentru a se putea stabili trasee de turism cultural şi religios, aducătoare de venit material şi profit spiritual. Atragerea turiştilor străini pentru astfel de trasee.\4. Reabilitarea monumentelor istorice din siturile UNESCO – două obiective din judeţul Mureş: Sighişoara şi Saschiz. Reabilitarea Cetăţii de apărare săseşti de la Saschiz şi punerea în valoare prin crearea de drumuri de acces către aceasta.\5. Finanţarea parţială de la buget a celor mai importante manifestări de anvergură din Cetatea Medievală a Sighişoarei: Festivalul de Artă Medievală, Festivalul Etniilor, Festivalul Fanfarelor, Festivalul de Muzică Academică şi înscrierea lor în calendare culturale europene.\7. Dezvoltarea unei reţele de muzee etnografice cu secţii în aer liber, pentru a putea reconstitui case, gospodării ţărăneşti din diferite zone, iniţierea unei campanii de achiziţie de bunuri imobile care ţin de tradiţiile populare meşteşugăreşti, dar şi de muncile agricole în registru tradiţional.\8. Alocarea de bani de la buget pentru achiziţia de carte pentru biblioteci comunale şi săteşti.\9. Atribuirea unei sume pentru fiecare dascăl pentru achiziţia de carte de specialitate şi beletristică, pentru stimularea lecturii dar şi a activităţii editoriale autohtone.\10. Revigorarea mişcării artistice de masă, prin stimularea activităţilor culturale în mediul rural în primul rând.\11. Finanţarea lucrărilor de restaurare a lucrărilor de la Ansamblul „In Memoriam”, de la Oarba de Mureş (110 lucrări), amenajarea ambientală şi includerea în traseele culturale.\12. Alocarea de fonduri pentru înfiinţarea unui Muzeu al Literaturii şi Artei, având în vedere că în judeţul Mureş nu există nicio casă memorială, iar scriitorii şi, oamenii de artă, creatorii în general dispăruţi au locuit în aparamente de bloc. S-ar valorifica şi evidenţia bunuri culturale care altfel riscă să se piardă.\13. Amenajarea unei rotonde memoriale „Cenaculum”, cu busturi ale unor personalităţi de marcă (cu origini) mureşene, pentru a omagia valoarea şi a oferi modele: Romulus Guga, Ion Vlasiu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Vasile Netea, Ion Fiscutean, Serafim Duicu etc.\14. Achiziţia minimală a câte unui exemplar din fiecare titlu de carte de autor local pentru bibliotecile orăşeneşti, comunale săteşti, şcolare (circa 100 ex.) pentru stimularea creativităţii şi producţiei editoriale zonale.\15. Extinderea finanţării editării şi a noilor publicaţii culturale din zonă: „Vatra veche”, ,,Litart” ş.a.\16. Încurajarea folclorului şi a manifestărilor tradiţionale prin evenimente culturale de anvergură – Festivalul Văii Gurghiului, Festivalul Văii Mureşului şi Festivalul Câmpiei, menite să perpetueze folclorul, obiceiurile şi meşteşugurile tradiţionale.\            Cultura transcende politicul şi trebuie să existe primenită, protejată în afara acestuia. Este şi argumentul care mă determin să-mi utilizez resursele morale şi etice, poate chiar pe cele didactice, pentru a convinge toţi politicienii mureşeni să ne unim eforturile spre binele culturii în judeţul Mureş şi nu numai. Sper ca ambiţiile politice şi interesele egoiste, personale sau de grup, să dispară la intersecţia nevoii de a avea un reper valid fundamental al activităţii şi existenţei noastre: cultura mai presus decât orice, fiind o garanţie a sănătăţii intelectuale a tuturor. Doar prin cultură mai putem asigura modele pentru generaţiile care fundamentează şi reprezintă o garanţie a viitorului acestei ţări.\Marius Paşcan