În ultimii doi ani statisticile ne arată o contracție semnificativă, în termeni reali, a cererii interne și o stagnare consumului, cu efecte negative asupra mediului de afaceri, locurilor de muncă și a încasărilor bugetare. Soluțiile de stimulare a consumului, propuse de Guvernul României pentru anul 2014, nu reprezintă în nici un fel pârghii reale pentru stimularea consumului intern, pentru relansarea creșterii economice, cât mai aproape de PIB potențial, și pentru redresarea dezechilibrelor de pe piața muncii.\Soluția cea mai eficientă, cu impactul favorabil cel mai rapid și cu riscurile fiscal-bugetare cele mai reduse o reprezintă relaxarea fiscală. Analiza execuției bugetare pentru ultimele 24 luni ne relevă un declin important al încasărilor bugetare din taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a reducerii consumului și a incapacității ANAF de a diminua evaziunea fiscală.\Majorarea cotei standard a TVA, începând cu 1 iulie 2010, a fost determinată de necesitatea găsirii rapide a unor soluții de macrostabilizare a veniturilor bugetare. După ce, în perioada 2010-2011, consolidarea finanțelor publice a trecut de la deziderat la obiectiv împlinit, cu deficite bugetare sustenabile și cu o datorie publică stabilizată, iar din anul 2011 s-a intrat pe un ciclu economic de creștere, considerăm că este momentul cel mai potrivit pentru stimularea creșterii economice și crearea de noi locuri de muncă, prin intermediul consumului.\Astfel, prezenta propunere legislativă dorește ca politica de relaxare fiscală să se realizeze cu ajutorul componentei TVA, prin reducerea cotei standard a acestei taxe în două etape distincte: cu 2 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2015 și cu 3 pp. de la 1 ianuarie 2016. Mai mult, pentru că cea mai mare parte a consumului neguvernamental este orientat către produsele de bază (agro-alimentare), propunem ca această categorie de consum să intre în categoria cotelor reduse de TVA, tot în două etape: cu 7pp. de la 1 ianuarie 2015 și cu 8 pp. de la 1 ianuarie 2016, până la atingerea cotei reduse a TVA de 9%.\Prin promovarea acestei relaxări a politici fiscale se vor îndeplini în mod cumulativ și într-un timp relativ scurt următoarele obiective:\–           Se reduce evaziunea fiscală – pentru că se reduce stimulentul de a acționa în economia subterană, lucru demonstrat prin introducerea cotei unice de impozitare, începând cu 1 ianuarie 2005;\–           Va crește consumul intern – astfel impactul bugetar determinat de reducerea TVA se va atenua și poate aduce chiar încasări superioare pe componenta TVA;\–           Se stimulează creșterea economică – producția internă este stimulată de o cerere agregată superioară;\–           Se creează noi locuri de muncă și nu mai sunt amenințate cele deja existente – un consum mai mare, care reclamă o producție superioară, antrenează și o folosire suplimentară a factorului muncă.\–           Prin introducerea taxării inverse pentru construcții se va reduce în mod semnificativ evaziunea fiscală, lucru demonstrat și în cazul comercializării cerealelor și a plantelor tehnice;\O astfel de măsură fiscală ar sprijini într-un mod consistent mediul de afaceri din România, care reclamă existența uneia dintre cele mai apăsătoare poveri fiscale și o evidențiază printre principalele cauze ale diminuării cifrei de afaceri și a numărului de locuri de muncă.\Considerăm că măsurile de relaxare fiscală și de reducere a evaziunii fiscale asigură mai multe resurse bugetare și nu introducerea de noi impozite și majorarea impozitelor existente.