Nu mă bucur de necazul nimănui dar, văzând, în sfârșit, că Justiția și instituțiile de drept ale statului încep să își facă datoria în privința retrocedărilor ilegale, împotriva furtului, chiar cu complicitatea unor magistrați și politicieni, a sute de mii de hectare de terenuri și păduri, mă încearcă un sentiment de satisfacție. Începând din 2009, o dată cu instalarea mea în funcția de prefect al județului Mureș, am purtat această grea bătălie în justiție pentru apărarea patrimoniului statului. Mă preocupă determinant și acum acest subiect, în calitatea actuală de senator.\Peste 70 la sută dintre pădurile județului Mureș au fost sau sunt revendicate, în cea mai mare parte de către urmașii marilor nobili unguri care, am arătat în mai multe rânduri, s-au auto-împroprietărit de-a lungul vremii iar, mai apoi, au fost despăgubiți cu echivalentul valoric al proprietăților în aur (azi reprezentând peste trei miliarde de euro) de către statul român, absolut nemeritat. După cel de-al doilea război mondial, când aceștia au părăsit România cu coada între picioare, au plecat cu tot cu documentele din arhive pentru a-și ascunde mârșăviile și fărădelegea. Urmașii lor au apărut, în zilele noastre, cu documente selective, revendicând respectivele bunuri și proprietăți. (Evident, banii reprezentând despăgubirile primite din partea statului român au fost „uitați”.) Lor li s-au raliat culpabil, penal și complice, angajați lacomi ai direcțiilor silvice, precum și politicieni, judecători sau puternice case de avocatură, toți solidari în a măslui și a mistifica procesele de revendicare și retrocedare, aflate pe rolul instanțelor de judecată.\În situația specifică județului Mureș, ca prefect, am depus plângeri penale și probe la Parchet, informând și toate celelalte instituții ale statului (implicit CSAT), solicitându-le sprijin și celeritate pentru prevenirea furtului pădurilor județului Mureș, aflate în proprietatea statului. Între timp, am constatat că procese pe această temă, pierdute înaintea mandatului meu de Instituția Prefectului Mureș și pe care am reușit să le reîntorc la o judecare pe fond, la Judecătoria Reghin, unde s-a judecat cu dreaptă măsură și aveam constant câștig de cauză, ulterior, culmea, invariabil la aceiași judecători, pierdeam aceste procese la Tribunalul Mureș. Am fost nevoit să solicit strămutarea acestor cauze la alte instanțe din țară (s-au strănutat la Prahova și Botoșani), unde, din nou, i s-a dat câștig de cauză Instituției Prefectului județului Mureș. S-au recâștigat astfel definitiv, până acum, peste 60 de mii de hectare de pădure, care vor rămâne în patrimoniul statului iar alte peste 80 de mii de hectare se află încă pe rolul instanțelor de judecată.\Între timp, în arhivele militare și CNSAS, s-a descoperit un document fundamental care arată că latifundiarului Banffy Ladislau (în numele căruia se revendică cele mai importante proprietăți), nu i-au fost confiscate și naționalizate abuziv bunurile de către statul român, după cum susțin moștenitorii săi, ci instanța de judecată a dispus, la vremea respectivă, prin sentință definitivă și irevocabilă, preluarea averii de către statul român, întrucât conduita celui în cauză, în perioada de ocupare horthystă, a fost „vădit contrară intereselor României și populației românești din Ardeal”. Este motivul pentru care Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Mureș, a considerat că bunurile respective au fost confiscate, ca urmare a săvârșirii unor crime împotriva umanității sau crime de război, în perioada 6 septembrie 1940 – 9 mai 1945, și nu constituie preluare abuzivă, deci nu fac obiectul legilor de reconstituire a dreptului de proprietate. Evident, în acest sens, s-au depus cereri de revizuire la nivelul instanțelor de judecată.\Furtul de bunuri și proprietăți continuă în România, de aproape un sfert de secol. Mafia pădurilor este și a fost cocoțată aproape constant în guvernarea României. Ca să înțelegeți implicațiile fenomenului în cauză, vă informez că, pentru plângerile penale pe care le-am înaintat către Parchet și DNA, în calitate de prefect al județului Mureș, am fost chemat la audieri pentru a le susține după mai bine de doi ani de la înregistrarea lor, respectiv doar anul trecut când eram deja senator.\Nu comentez, nu arăt cu degetul incriminator spre cineva anume. Din păcate, statul român este cel care a pierdut și pierde, în numele nostru al tuturor celor care instituțional nu reușim să facem mai mult în această privință. Însă, cum poți să faci ceva, când lupți, de fapt, cu un sistem corupt până în măduva puterii politice. Când implicațiile acestor hoții duc la strategul machiavelic din umbră, vicepreședinte al PSD și vicepreședinte al Camerei Deputaților, deputatul Viorel Hrebenciuc (pentru care s-a emis mandat de arestare), împreună cu fiul său proaspăt reținut, la socrul premierului Victor Ponta, respectiv șef al Grupului senatorial al PSD, Ilie Sârbu, la șeful de campanie al lui Ponta, ex-ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, la reprezentanți de seamă ai UDMR, la parlamentari, magistrați, avocați și importanți oameni de afaceri. Și acesta e doar începutul…