Am vorbit în emisiunea Ioanei Constantin, la B1 TV, despre războiul hibrid și asimetric care îngenunchează România. Despre obediența trădătoare a celor care conduc țara noastră în fața tăvălugului extern demolator.
• Când criza energetică sufocă economia noastră, când cărbunele reprezintă o resursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în medie aproape 20% (la nivelul datei de 31 martie 2022) din producția totală de energie electrică la nivel național, guvernul s-a grăbit să promoveze o ordonanță privind închiderea și punerea în conservare a termocentralelor din România (conform planului decarbonizării la nivelul UE), fără nicio strategie compensatorie serioasă în schimb. Asta însemnă pierderea a 4.920 MW producție de electricitate în următorii ani și închiderea câtorva mii de locuri de muncă. Tembelism total.
• Atunci când nu reușesc politicile guvernamentale să șubrezească prin prostie România, o fac ONG-uri năimite cu fonduri din afara țării noastre. Astfel, Tribunalul București, în urma sesizării unei organizații non-guvernamentale, care a solicitat suspendarea și chiar anularea Acordului de Mediu împotriva Carierei Miniere Roșia (Sucursala Electrocentralei de la Rovinari), a acceptat cererea de suspendare și a emis o hotărâre executorie. Prin urmare, subunitatea minieră cu 1.200 de salariați și-a încetat activitatea. Drept consecință, Complexul Energetic Oltenia (CEO) a oprit activitatea termocentralei Ișalnița din cauza lipsei cărbunelui. Avem resurse energetice în România, păcat, câtă vreme li se permite unor sabotori să-și bată joc de ele!
• În pofida demagogiei și a apelurilor liniștitoare ale membrilor Guvernului în privința economiei, inflația face ravagii, prețurile la energie, combustibili și produse alimentare cresc înspăimântător iar cei 50 de bani compensatorii acordați de guvern, la litrul de combustibil, sunt doar frecție la piciorul de lemn al activităților economice grav afectate. Deși președintele României declara că România nu va intra în austeritate și recesiune, spun răspicat chiar cei aflați în fruntea Uniunii Europene că statele uniunii trebuie să se aștepte tocmai la recesiune în anul 2023.
• Majorarea de către BNR a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75%, adică mărirea de aproape 4 ori a dobânzii cheie în mai puțin de un an (în octombrie 2021, dobânda cheie era 1,25%), vădește inechivoc că BNR a pierdut total controlul asupra valului inflaționist (în mai, rata anuală a inflației a urcat la 14,5%, de la 13,8% în luna aprilie).
În această realitate, banii devin tot mai scumpi iar creditarea economiei private tot mai complicată, mai ales pe fondul apetitului crescut al statului de a absorbi toată lichiditatea din piață pentru a asigura finanțarea deficitului bugetar.
Se va genera o presiune semnificativă asupra unor sectoare dependente de creditare, cum ar fi: imobiliarele, vânzările de mașini și bunurile de folosință îndelungată.
Există toate șansele ca 2022 să aducă cu sine o prăbușire a sectorului imobiliar, care se află într-o bulă de creștere a prețurilor ca urmare a scumpirii materialelor de construcții. Din această perspectivă, ne putem aștepta ca situația economică a României să se agraveze și mai mult.
• PMP solicită guvernului să adopte măsuri complementare celor luate de BNR pentru stăvilirea inflației (măsuri de reducere a fiscalității și de temperare a facturilor la energie electrică, gaze și combustibil).