Ne-au strâns cureaua pentru a reduce deficitul pe care, în schimb, l-au dublat

Asta mă revoltă în bilanțul fostei guvernări Bolojan, ușurința cu care suferința oamenilor a fost prezentată drept dovadă de curaj politic. Au mărit TVA și accizele, au introdus contribuția de sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei și au pus la contribuție inclusiv indemnizațiile de șomaj și venitul minim de incluziune. Au găsit resurse până și în buzunarul celui care trăiește din ajutor social. Toate, sub justificarea îndreptării finanțelor țării și reducerea deficitului.

Ei bine, să deschidem socotelile. Potrivit Eurostat, România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, față de 3,1% la nivelul UE. Iar datele provizorii pentru 2026 arată că deficitul trimestrial, ajustat sezonier, a sărit de la 5,5% în primul trimestru la 9,2% în al doilea. Adică, o creștere a ponderii deficitului cu aproximativ 67%, în timp ce nivelul european era de 3,5%. Suntem tot primii, însă la pagubă.

Între aceleași trimestre, datoria publică a crescut în valoare nominală cu încă 26,6 miliarde de lei. Iar în septembrie aveam cea mai mare inflație din UE: 6,5%, față de 3,8% la nivel european.

Pentru omul care își chivernisește pensia între farmacie și alimente, acestea nu sunt procente de comentat la televizor, sunt renunțări. Statul îi reține mai mult, scumpirile îi împuținează ce rămâne, iar deficitul apasă tocmai asupra capacității de a-i oferi sprijin. Cetățeanul plătește și austeritatea, și nereușita ei.

Evident, un trimestru nu explică singur toate cauzele dezechilibrului. Dar asemenea rezultate cer explicații de la demagogii care au cerut sacrificii. Domnule Bolojan, unde este îndreptarea promisă? Cât trebuie să mai piardă omul de rând până când administratorii țării acceptă să răspundă pentru propriile rezultate?

Eu numesc tupeu această pretenție de a primi aplauze pentru cât de mult ai putut lua de la oameni. Să reții bani dintr-o pensie este simplu, apeși pe mecanismul fiscal, iar pensionarul suportă. Competența începe acolo unde trebuie să arăți ce ai rezolvat cu sacrificiul său.

Românii și-au plătit partea, până la ultimul leu reținut. Cine răspunde pentru partea de promisiune neonorată?