După mai multe asalturi și eșecuri repetate pentru modificarea Legii administrației publice locale, prin care UDMR urmărea de mai mulți ani inserarea unor amendamente discreționare în materia drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, astăzi, prin complicitatea coaliției trădării naționale PSD-ALDE, udemeriștii se pregătesc să sărbătorească un important succes, reprezentând un pericol pe termen lung pentru România. Mai precis, prin noul Cod Administrativ, pe cale să fie adoptat de Parlament, este parafată legislativ strategia pe termen lung de edificare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în regiunile botezate separatist drept „Ținutul Secuiesc” și „Partium”.
În ansamblu, modificările legislative în domeniul administrației publice sunt de fond, nu de formă. Prin noul Cod Administrativ, în care au fost incluse cu dedicație specială aproape toate amendamentele UDMR, constatăm deteriorarea statutului de limbă oficială chiar a limbii române. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituțiile prefectului și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, pentru Protecția Consumatorului, Protecția Mediului sau pentru Plăți și Inspecție Socială, ori Agenția Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, precum și alte zeci de instituții deconcentrate vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română.
Se cuvine menționat că, în raportul Comisiei de la Veneția, din octombrie 2001, cu privire la tratamentul preferențial acordat minorităților naționale, se precizează că „tratamentul preferențial nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educație și cultură, decât în cazuri excepționale“. Raportul Comisiei nu menționează în niciun fel tratamentul preferențial în domeniul administrației publice.
Separatismul în relațiile interetnice este un curent propagat tot mai agresiv de către UDMR și politicienii maghiarimii din România, iar implementarea limbii maghiare în instituțiile de stat nu face decât să izoleze și mai mult cele două comunități, română și maghiară, una de cealaltă. În acest context, în prezent, peste 350.000 de etnici maghiari din România au obținut cetățenia ungară, iar dacă ne raportăm strict la normele internaționale, o dată dobândită cetățenia ungară, statutul cetățenilor respectivi se schimbă radical, aceștia ieșind de facto din categoria de membri ai unei minorități etnice și intrând în categoria unor membri ai unei alte națiuni.
Se cuvine să analizăm întregul context din perspectiva declarațiilor premierului Ungariei, Viktor Orban, care a susținut, inechivoc și răspicat, că urmărește „unificarea națiunii peste granițe“, informându-i în acest sens, printr-o scrisoare, pe cetățenii ungari aflați în afara granițelor Ungariei. Mai mult, prin FIDESZ, Orban dorește să aducă amendamente și Constituției Ungariei, prin care să exprime aderența la „stabilirea auto-guvernării“ comunităților maghiare din afara granițelor. UDMR tocmai consfințește acest deziderat periculos pentru România, punând în operă, prin complot și în complicitate cu PSD-ALDE, oficializarea de jure a limbii maghiare în administrația publică din România.
Partidul Mișcarea Populară va sesiza Curtea Constituțională a României, imediat ce acest proiect legislativ va fi adoptat de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.\Precizare: Este evident trocul politic pentru care UDMR nu a susținut moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Udemeriștii au primit, în schimb, înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic la Târgu-Mureș, printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, și oficializarea neconstituțională a limbii maghiare în administrația publică centrală, prin instituțiile prefectului și serviciile deconcentrate ale ministerelor. Aceasta este coaliția trădării naționale PSD-ALDE.
Pe scurt, acestea sunt principalele propuneri de modificări ale Codului Administrativ:\

1. Limba maghiară, oficială în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. În privința utilizării limbii maghiare în administrația publică, proiectul Codului administrativ adoptat la Senat oficializează limba maghiară în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. Deși fac parte din administrația publică centrală a statului, prefecturile și deconcentratele vor fi obligate să permită utilizarea limbii maghiare.
   a. În prezent, cetățenii aparținând minorităților naționale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean. Noutatea adusă de prezenta modificare legislativă vine din adoptarea art. 94 care prevede faptul că „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.
   b. Astfel, prefecturile și serviciile publice deconcentrate vor fi obligate acum să asigure cetățenilor aparținând unei minorități naționale dreptul de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale. Practic, în condițiile prezentului proiect adoptat de Senat, limba oficială de stat va fi dublată la nivelul administrației publice centrale a statului de alte limbi, în speță limba maghiară, care va avea de jure același statut cu limba oficială de stat. De vreme ce limba maghiară va putea fi utilizată în instituțiile administrației publice centrale, e doar o chestiune de timp până când limba maghiară va putea fi utilizată în ministere, agenții etc. ca limbă oficială de stat.
   c. Utilizarea limbii maghiare în spațiul public devine obligatorie pentru prefecturi și serviciile publice deconcentrate care sunt acum obligate, potrivit art. 195 alin. 6 să asigure „inscripționarea denumirii localităților, a străzilor, a piețelor si a parcurilor, a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2)”.
   d. Aşa cum nu este recomandată adoptarea unor măsuri de forță pentru asigurarea învățării limbii oficiale (prin stabilirea unor sancțiuni sau alte măsuri punitive), nu este recomandabilă nici aplicarea de sancțiuni în cazul în care conformarea cu obligațiile vizând respectarea prevederilor legale în materie de folosire a limbilor minoritare nu este întrutotul îndeplinită. În aceeași cheie, trebuie interpretată şi eliminarea prevederilor privind atributul prefecților de a verifica măsurile întreprinse de primari și președintele de consiliu județean (art. 252, lit. c) și scoaterea din lista cuprinzând bunuri care aparțin domeniului public al statului a terenurilor și clădirilor în care își desfășoară activitatea instituția prefectului (punctul 32, din Anexa 3 ce cuprinde lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului).\
2. Pentru prima dată în România, instituţiile publice vor fi obligate să aibă formulare în limba maghiară. Potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective”, iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.\
3. Pragul procentului de 20% a ponderii minorității pentru utilizarea limbii maghiare în prefecturi și serviciile publice deconcentrate, eliminat. La art. 94 alin. 2 a formei adoptate la Senat, prevede faptul că „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin(1)”. Practic, spre exemplu, dacă un prefect sau un șef de serviciu deconcentrat UDMR este numit într-un județ unde sunt 5% etnici maghiari el poate decide să permită utilizarea limbii maghiare în instituție chiar dacă pragul de 20% nu este atins. UDMR a mai încercat să obțină legiferarea acestei prevederi și anul trecut când a încercat să modifice Legea 215/2001 a administrației publice locale.\
4. „Programul de guvernare”, mai important decât interesul public național. A fost eliminat articolul care prevede că interesul public național este prioritar față de interesul public local sub pretextul că ar „consacra statul centralizat” în detrimentul drepturilor și intereselor persoanelor sau grupurilor de persoane. În fapt, a fost înlocuit art.10 din vechiul cod administrativ („Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul public național este prioritar față de interesul public local”) cu cel referitor la „Punerea în aplicare a programului de guvernare”.\
5. Reprezentanții Executivului, fără putere în teritoriu. Liderii politici pro-autonomiști ai maghiarimii au acționat, în mod constant, pentru înlăturarea din funcție a prefecților români din județele Covasna, Harghita și Mureș respectiv înlocuirea acestora cu persoane obediente intereselor acestora, cu deosebire a celor de natură autonomistă. Principala nemulțumire la adresa prefecților români constă în faptul că, prin măsurile adoptate pentru asigurarea legalității deciziilor administrației publice locale, aceștia interferează cu edificarea identitară a „Ținutului Secuiesc”, etapă subsumată instituirii autonomiei teritoriale pe criteriu etnic în zonă. Subsecvent, pentru a avea câștig de cauză, exponenții maghiari cu viziuni pro-autonomiste invocă sistematic pericolul apariției unor tensiuni interetnice și pretinsul caracter abuziv și antimaghiar al deciziilor reprezentanților Guvernului în plan local. O eventuală materializare a demersurilor privind retragerea unor prerogative ale reprezentanților Executivului în teritoriu este de natură a oferi un imbold exponenților maghiari pe linia nerespectării prevederilor legale în ceea ce privește afișarea simbolurilor naționale/secuiești. Si multe altele…\
6. Prefectul, simplu reprezentant al Guvernului. La propunerea UDMR, prefectul nu mai este „garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local”, ci este doar un simplu reprezentant al Executivului pe plan local, potrivit art. 249 alin. 1 din Codul administrativ. Prefectul devine mai mult un spectator la încălcarea legii, pentru că nu mai asigură respectarea legilor ( a O.G., O.U.G., H.G.), ci monitorizează doar aplicarea unitară a acestora. I s-a retras obligația de verificare a modului de îndeplinire de către administrația publică locală a atribuțiilor pe care primarii și președinții consiliilor județene le au ca reprezentanți ai statului. Prefectului i-a rămas doar atribuția verificării actelor administrative ale autorităților locale la sediul Instituției prefectului. Nu mai poate exercita controlul de legalitate la sediul autorității publice locale și să dispună măsuri în consecință. Spre exemplu, dacă o autoritate publică locală va arbora însemnul așa-zisului Ținut Secuiesc, nu mai poate verifica acest lucru și nu mai poate da în judecată autoritate publică pentru a îndepărta respectivul însemn. Competențele prefectului s-au limitat la verificarea statică, din birou, a actelor autorității publice locale.\
7. Avizul de legalitate al secretarului UAT pentru dezbaterea proiectelor consiliilor locale, eliminat. Potrivit formei adoptate la Senat, la propunerea UDMR a fost eliminat avizul de legalitate al secretarului unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale necesar în prezent pentru fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a ședinței consiliului local supus dezbaterii. Avizul de legalitate al secretarului UAT era un prim filtru care viza legalitatea unor hotărâri emise de consiliile locale și județene. Secretarii UAT sunt absolvenți de drept iar UDMR elimină astfel situațiile în care secretarul UAT este un om de bună credință care s-ar putea opune unei ilegalități inițiate de un consiliu local sau județean controlat de UDMR sau un etnic român care apără Constituția României și legile în vigoare în dauna unor ilegalități inițiate de UDMR.
   Se cuvine menționat că, în raportul Comisiei de la Veneția, din octombrie 2001, cu privire la tratamentul preferențial acordat minorităților naționale, se precizează că „tratamentul preferențial nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educație și cultură, decât în cazuri excepționale“. Raportul Comisiei nu menționează în niciun fel tratamentul preferențial în domeniul administrației publice.