Legea privind Ziua Tratatului de la Trianon a fost încă o dată adoptată de Parlament. PNL și USR s-au abținut, UDMR a votat împotrivă
Proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon a fost adoptat de Parlament în luna iunie a acestui an. Președintele României, neavenit și inexplicabil, a sesizat pe motive de neconstituționalitate Curtea Constituțională a României în privința acestui proiect legislativ. Evident, CCR a respins obiecțiunile de neconstituționalitate ale președintelui. Ulterior, președintele României a retrimis Parlamentului spre reexaminare acest proiect, care a fost din nou readoptat de Senat ca primă cameră decizională. În urma solicitării mele, proiectul legislativ a fost repus pe ordinea de zi a plenului iar, astăzi, Camera Deputaților a votat majoritar pentru adoptarea sa. S-au abținut la vot deputații PNL și USR iar UDMR a votat împotrivă (Rezultat voturi: 175 pentru, 23 împotrivă, 85 abțineri).
Vă întreb, ce înțelegeri politice de culise cu politicienii supărați pe istorie ai UDMR pot prevala istoriei și intereselor României? Cine are interesul să-și bată joc de memoria și faptele de glorie ale înaintașilor noștri, aruncând la gunoi prin trocuri politice prezente chiar evenimentele care au condus la recunoașterea internațională a granițelor României?
Tratatul de la Trianon (1920) s-a parafat în urma mișcărilor de emancipare națională și drept consecință a aplicării principiului autodeterminării naționale, considerat pilon al doctrinei păcii de la sfârșitul Primului Război Mondial. La Palatul Trianon, din Versailles, Marile Puteri Aliate, învingătoare în Primul Război Mondial au oficializat și consfințit apartenența Transilvaniei la România, de după Marea Unire înfăptuită de români la 1 decembrie 1918, din păcate nerecunoscută de Ungaria. Evenimentul parafării tratatului avea loc în urma încercării statului vecin de a recuceri Ardealul, atac care a determinat armatele române să riposteze, iar ofensiva către Budapesta a dus la înlăturarea regimului comunist al lui Bela Kun. În prima lună a anului 1920, S.U.A, Italia, Marea Britanie și Franța stabilesc granițele noului stat ungar. S-au împlinit, în acest an, o sută de ani (centenarul) de la aceste evenimente care au contribuit decisiv la consfințirea, la recunoașterea internațională a granițelor României.
Nu uitați spusele celebre ale filosofului spaniol George Santayana: „Cel care nu își amintește trecutul este condamnat să îl repete” iar Nicolae Iorga spunea, la rândul său, „un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții“.
Partidul Mișcarea Populară, în semn de profund respect pentru istoria României, faptele înaintașilor, ale străbunilor noștri și spre cinstirea țării, va vota din nou pentru adoptarea acestui proiect legislativ. Glorie veșnică și nemurire tuturor eroilor care și-au sacrificat viața pentru binele patriei și al națiunii noastre.
Așa să ne ajute Dumnezeu!