Ziua de 26 martie ocupă un loc deosebit în istoria României, marcând momente fundamentale în drumul spre formarea și consolidarea statului român modern. Trei evenimente esențiale, petrecute în ani diferiți, dar în aceeași zi calendaristică, reflectă evoluția culturală, politică și constituțională a țării.
Nașterea „Junimii” la Iași, sufletul renașterii culturale
În 26 martie 1863, la Iași, lua ființă Societatea „Junimea”, un cerc literar și cultural care avea să influențeze profund literatura și gândirea românească. Fondată de personalități precum Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racoviță, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, „Junimea” a fost nu doar o pepinieră de talente literare, ci și o platformă de promovare a spiritului critic și a valorilor autentice. Scriitori ca Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale sau Titu Maiorescu au crescut în lumina culturală și creativă a acestei societăți, contribuind la definirea identității culturale a României moderne.
Carol I devine primul Rege al României
Exact 18 ani mai târziu, în 26 martie 1881, România făcea un pas major în afirmarea sa internațională. Domnitorul Carol I era proclamat primul rege al României, transformând Principatele Unite într-un Regat suveran. Acest gest simboliza recunoașterea independenței câștigate prin sânge în Războiul de Independență din 1877-1878 și poziționa România ca un stat stabil și respectat în Europa.
În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenta tarii, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern. A construit în Sinaia castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul de independenta din 1877-1878, România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei). Tot regele Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre, între Fetești si Cernavodă, care să lege noua provincie Dobrogea de restul țării.
Constituția României Mari, un nou fundament democratic
Un alt mare moment legat de această zi vine în 1923, când Parlamentul României votează Constituția României Mari, una dintre cele mai democratice legi fundamentale ale epocii. Această Constituție recunoștea drepturi egale tuturor cetățenilor și consfințea unificarea teritoriilor românești. Ea a reprezentat un pas important în dezvoltarea unei societăți moderne, bazate pe principii europene, și a fost un reper pentru viitoarele generații.
Aceste trei evenimente ale zilei de azi ne amintesc că România s-a construit prin cultură, prin sacrificii, năzuind către unitate. De la condeiul marilor scriitori din „Junimea”, la coroana regală a lui Carol I și până la principiile democratice ale Constituției din 1923, toate conturează o istorie plină de semnificații și învățăminte, pe drumul identității, al libertăților fundamentale și demnității naționale.
Se cuvine să continuăm asumarea unui viitor în care valorile, drepturile și unitatea să rămână fundamentul identității noastre românești.