În ședința de plen a camerelor reunite ale Parlamentului României din această săptămână, premierul Victor Viorel Ponta a făcut un jalnic exercițiu de retorică ieftină încercând nevolnic să prezinte un așa-zis ,,Program” de acțiuni care ar trebui să țină loc unui program de guvernare, menit să ghideze România în perioada următoare. În acest program nu găsim niciun proiect coerent pentru România, nici pentru crearea de locuri de muncă, nici pentru educație, cultură sau sănătate. Acest program nici măcar nu este corelat cu Acordul de Parteneriat cu UE pentru absorbția celor 40 de miliarde de euro în următorii ani. România este trecută în formula obsesiv repetată „dacă bugetul o permite”. Cum să o permită bugetul de stânga a lui Ponta, dacă nu există măsuri de încurajare a investițiilor, a mediului de afaceri, de creare de locuri de muncă? Guvernul Ponta nu a făcut decât să introducă taxe peste taxe din care să alimenteze buzunarele corupților. Românii au ajuns să lucreze o lună pe an gratis pentru mafia PSD, pentru a plăti noile taxe și impozite.\Așa-zisul „Program” prezentat de domnul prim-ministru Victor Viorel Ponta marți, 11 martie a.c., în plenul Parlamentului, este o glumă de prost gust a guvernanților la adresa românilor, fiind o însăilare incoerentă de obiective, principii, analize de situație și măsuri și nicidecum un program de guvernare, un document strategic, care să cuprindă măsuri concrete și termene precise de realizare.\Documentul este încă o bătaie de joc a guvernării, încă o confirmare a incompetenței, superficialității și aroganței guvernării Ponta. Proiectul a fost improvizat în grabă pe colțul mesei prin preluarea unor paragrafe cu „copy-paste” din programul USL acceptat de Parlament în decembrie 2012, fără a se ține cont că ne aflăm deja după doi ani de guvernare, iar situația actuală României este mult schimbată.\De altfel, modul în care a fost prezentat „programul” reflectă lipsa totală de respect pe care guvernanții o au față de actul guvernării în sine și față de români: astfel, joi seara, românii aflau că în urma unei îndelungi și temeinice dezbateri în cadrul ședinței de guvern a fost adoptat un nou program de acțiune al Guvernului, care a devenit public a doua zi fiind postat pe site-ul Guvernului sub denumirea de „Program”; apoi am aflat de la domnul Ponta că el conține o serie de erori, cum ar fi cea privind privatizarea CFR Marfă sau modificarea nivelului salariului minim. De asemenea, domnului Ponta i-a luat ceva timp până să se hotărască ce este cu acest document: mai întâi ne-a spus că noua coaliție guvernează pe baza programului de guvernare USL din decembrie 2012, apoi ne-a spus că este un plan de acțiuni al noului Guvern pe care l-a denumit simplu „Program”!\Documentul prezentat de noua guvernare trimite un semnal extrem de prost mediului de afaceri, investitorilor străini și partenerilor externi. În documentul prezentat de Guvernul Ponta 3 nu există nicio referire cu privire la orizontul de timp propus pentru adoptarea euro și doar o mențiune fugară cu privire la aderarea la Spațiul Schengen (în capitolul referitor la domeniul „Justiție”), cele două obiective majore de interes național ale României.\„Programul” menționează în dreptul celor mai multe promisiuni concrete din programul USL că acestea vor fi realizate numai „dacă permite bugetul” sau că „analizează posibilitatea de a aplica respectivele măsuri”. Formula care poate caracteriza Programul Guvernului Ponta 3 și angajarea răspunderii pentru acest Program este: Guvernul Ponta 3 își angajează răspunderea pe fuga de răspundere!\Culmea ironiei: asistăm la o fugă de răspundere tocmai într-un document pentru care Guvernul Ponta 3 își angajează răspunderea! Ce altceva decât demagogie și fugă de răspundere este expresia „în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite” care însoțește toate principalele promisiuni de reducere a fiscalității și relansare a economiei?\Ceea ce caracterizează acest „Program” este îndoiala pe care Guvernul însuși o are cu privire la măsurile esențiale de reducere a fiscalității și de relansare economică promise prin programul de guvernare în decembrie 2012; absolut toate sunt puse sub semnul incertitudinii: dacă bugetul va permite!\Datoria oricărei noi guvernări este aceea de a stabili cadrul fiscal-bugetar și măsurile economice și sociale în baza cărora va guverna. Fraza „când cadrul fiscal-bugetar va permite” nu arată altceva decât că Guvernul Ponta 3 nu are de gând să aducă nicio îmbunătățire nivelului de trai al românilor. Practic, Guvernul și-a stabilit deja țintele pe care le va rata. Măsurile atât de necesare pentru români sunt îngropate – absolut toate stau sub semnul incertitudinii, marcate obsesiv de „măsura în care cadrul fiscal-bugetar le va permite”: revenirea TVA la nivelul de 19%, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, scutirea de impozitare a profitului reinvestit și inclusiv măsura socialistă a USL de introducere a impozitului diferențiat pe venitul salarial. Guvernul Ponta 3 este complet nesigur când este vorba de reducerea fiscalității, dar este foarte sigur când vorbește de introducerea accizei la carburanți și de taxa pe stâlpi!\Cazul noului ministru al Muncii este exemplul cel mai grăitor al promisiunilor de fațadă ale noii guvernări. Ministrul Muncii, doamna Rovana Plumb, a declarat că legea salarizării trebuie modificată pentru ca bugetarii să poată primi două salarii în plus ca premii anuale. Uită oare Guvernul Ponta 3 că Guvernul Ponta 2 și-a asumat angajamentul față de FMI de a nu modifica legea salarizării bugetarilor şi nici pe cea a pensiilor?\Noul „Program” este  lipsit de credibilitate atâta timp cât nu recunoaște realitatea economică și socială a României de astăzi, o realitate sumbră, certificată de datele statistice oficiale. Datele privind execuția bugetului general consolidat în anul 2013 reprezintă cel mai aspru rechizitoriu la adresa guvernării USL condusă de Victor Ponta, demonstrând proasta administrare a țării, disprețul și batjocura guvernanților față de români.\Datele oficiale arată că execuția bugetară s-a încheiat anul trecut cu un deficit de 2,5% din PIB; veniturile și cheltuielile bugetare au scăzut ca pondere în PIB fiecare cu 0,9 puncte procentuale în condițiile în care taxele și impozitele au fost mărite, iar creșterea economică a fost de 3,5%. Așadar, deși în anul 2013 românii au plătit taxe și impozite mai mari și mai multe și în ciuda înregistrării unei creșteri economice – este adevărat, datorată naturii – la buget s-au adunat bani mai puțini (32% din PIB față de 32,9% din PIB în 2012 și de 32,7% din PIB în 2011), România devenind un mediu fertil pentru evaziune fiscală și contrabandă.\Toate acestea după ce, la începutul anului 2013, guvernanții USL prezentau „Bugetul cetățeanului” în care le spuneau românilor că, în anul 2013, veniturile bugetare vor fi de 33,6% din PIB, și asta în condițiile prognozării unei creșteri economice mai mici decât cea înregistrată. „Bugetul cetățeanului”, prezentat de USL la începutul anului 2013, s-a dovedit în realitate a fi „Bugetul împotriva cetățeanului”! Față de promisiunile și obiectivele asumate, guvernarea USL a realizat o contra-performanță greu de egalat – un minus de 10 miliarde de lei venituri la bugetul de stat!\În loc să inventeze noi impozite și taxe, guvernarea PSD-PNL ar fi trebuit să fie preocupată de o mai bună și corectă administrare fiscală, dar și în acest domeniu, al administrării fiscale, au dovedit competență zero. Astfel, în ciuda restructurării ANAF și a majorării accizei la motorină, bere și țigarete, precum și a majorării cursului de schimb luat în calcul la plata taxelor, ponderea în PIB a veniturilor bugetare provenite din plata accizelor a rămas la fel ca în 2011 și 2012 (3,4%), iar cea a veniturilor provenite din plata TVA a fost mai mică în 2013 față de anii 2011 și 2012 (8,3% în 2013 față de 8,6% în 2011 și 2012).\Execuția bugetară în anul 2013 confirmă faptul că Guvernarea USL nu a avut nicio preocupare în ceea ce privește dezvoltarea economică și stimularea investițiilor, ci a fost orientată spre taxare și menținerea dependenței de stat. Guvernele Ponta 1 și 2 nu au știut să guverneze decât prin impunerea unor noi biruri, prin mărirea impozitelor și taxelor deja existente, prin alimentarea și creșterea birocrației, prin tăierea fondurilor destinate stimulării activității economice și creării de noi locuri de muncă.\Astfel, cheltuielile de capital au scăzut, atât în termeni nominali, cât și ca pondere în PIB, de la an la an (ajungând de la 22,6 miliarde de lei – 4,1% din PIB în 2011 la 19,3 miliarde de lei – 3,3% din PIB în 2012 și la 17,8 miliarde de lei – 2,9% din PIB în 2013), în timp ce cheltuielile cu bunurile și serviciile și cele de personal s-au majorat constant (de la 5,7% în 2011 au crescut la 5,9% în 2012, ajungând la 7,4% în 2013 și respectiv, de la 6,9% din PIB în 2011 și 2012 au crescut la 7,4% din PIB în 2013).\Fondurile bugetare reduse pentru investiții și dezvoltare nu au fost compensate nici prin atragerea unor investiții străine. Premierul Ponta anunța în iulie că până la sfârșitul anului 2013 România va beneficia de investiţii de 10 miliarde de euro și se angaja că va prezenta în decembrie un raport detaliat pe această temă. Cele „cel puțin zece miliarde euro” investiţii în economia românească anunțate în luna iulie a anului 2012 de către Guvernul Ponta 2 s-au dovedit și ele a fi simple promisiuni electorale.\Anul trecut șomajul a crescut cu 48.000 de persoane, de la 671.000 șomeri în decembrie 2012 la 719.000 în decembrie 2013.\Fenomenul creșterii șomajului este corelat cu creșterea accelerată a firmelor intrate în insolvență – anul trecut au intrat în insolvență peste 29.500 de companii, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Față de 2012, numărul insolvențelor a crescut cu 10%, iar față de 2008 este dublu. Cifra de afaceri totală a celor aproape 30.000 de companii care au îngroșat anul trecut cercul „insolvenților“ depășește 8 miliarde de euro, respectiv 3% din cifra de afaceri totală a firmelor din România, iar numărul de angajați ai acestor companii se apropie de 150.000 de oameni.\Datele execuției bugetare în anul 2013 confirmă daunele majore pe care guvernările primului-ministru Ponta le-a adus economiei românești. Față de obiectivele asumate prin bugetul pentru anul 2013, veniturile din impozitul pe profit a consemnat un minus de aproape 800 milioane de lei, iar cele din impozitul pe salarii şi venit au fost cu 400 milioane de lei mai mici, în ciuda majorării salariilor bugetarilor şi a salariului minim pe economie.\Guvernarea Ponta se poate „mândri” cu impunerea uneia dintre cele mai mari poveri fiscale din lume ca urmare a introducerii, în numai doi ani de zile, a 35 de taxe noi și impozite majorate. Ministerul Finanțelor a încasat doar un miliard de lei în urma aplicării celor două valuri de modificări fiscale din 2013, deşi îşi propusese să obțină un plus de venituri bugetare de peste 3 miliarde de lei de la sectorul privat. De altfel, domnul Ponta se poate lăuda cu o premieră mondială în materie de guvernare: într-un an cu creștere economică record, guvernul a operat două rectificări de buget negative!\Domnul Ponta a găsit însă, imediat, modalitatea de finanțare a deficitului: taxarea atât a generației prezente, cât și a celei viitoare, prin creșterea datoriei publice cu 48,5 miliarde de lei, de la 193,2 miliarde de lei în anul 2011 la 241,7 miliarde de lei în anul 2013. A acționat, din nou, contrar celor promise la începutul guvernării – în mai 2012, Ponta a promis o datorie publică maximă de 34% din PIB, care va scădea în anii următori. Astăzi ne pune în fața unei datorii publice în creștere: datoria publică a crescut de la 34,7% din PIB în anul 2011 la 38,3% din PIB în anul 2013; mai mult, Comisia Economică estimează o creștere la 39,3% din PIB în anul 2014.\„Programul” pe care Guvernul Ponta 3 îl propune este un program necorelat cu Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană. Miza? Fondurile europene de 40 miliarde de euro de care românii riscă, din cauza incompetenței Guvernului, să fie privați. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a angajat că la sfârșitul anului 2013 rata de absorbție va ajunge la 50%. Rezultatul? Conform datelor oficiale de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, plățile rambursate de către Comisia Europeană la 31 decembrie 2013 au ajuns la 5 miliarde de euro, adică doar 26,5%. Dar domnul Teodorovici nu se lasă: în noul „Program” își propune din nou să accelereze „ritmul de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție în intervalul 50%-80% până la 31 decembrie 2015”. Bătaie de joc până la capăt!\Incompetența și lipsa de preocupare pentru absorbția fondurilor europene sunt recunoscute involuntar chiar în textul noului „Program”. Astfel, la capitolul dedicat Agriculturii, Guvernul Ponta 3 prevede grav: „Accelerarea absorbției fondurilor europene. Este esențial ca România să reducă la minim sumele ce vor fi dezangajate în final”. De asemenea, tot la capitolul Agricultură, ministrul de resort încă își mai propune, după aproape doi ani de când se află în funcție: „identificarea priorităților reale ale mediului rural românesc și concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar”.\Din conținutul „Programului” transpare și lipsa de asumare a guvernărilor Ponta 1 și Ponta 2 din ultimii doi ani. Astfel, domnul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii, proaspăt avansat vicepremier, își propune în continuare „introducerea managementului modern în structura ministerului (nn. Agriculturii)”, iar domnul Liviu Dragnea, constant viceprim-ministru, își mai propune încă „declanșarea reală a procesului de descentralizare”, după ce a suferit un eșec usturător la precedenta asumare a Guvernului în Parlament, exact pe legea descentralizării.\De asemenea, la capitolul Transporturi, în timp ce în programul USL se promitea „Finalizarea Autostrăzii Transilvania“, acum se vorbește doar despre „continuarea lucrărilor”.\Ministerul Marilor Proiecte a fost desființat după ce domnul Dan Șova a reușit, în sfârșit, să se instaleze în fruntea Ministerului Transporturilor. Deși Marile Proiecte au devenit un departament în cadrul Ministerului Transporturilor, prioritățile acestui domeniu nu au mai fost corelate în noul „Program” cu cele de la capitolul Transporturi. În consecință, ne așteptăm în viitor la o aprigă luptă între noul ministru al Transporturilor și secretarul de stat, subordonat acestuia, care se va ocupa de Departamentul Marilor Proiecte.\Cu toate că structura guvernamentală și-a schimbat componența politică, noul „Program” nu cuprinde prevederile Acordului cu UDMR. Această situație obligă noul Guvern să nu respecte „Programul” asupra căruia spune că își asumă răspunderea. Guvernul Ponta 3 guvernează, în fapt, în baza unei agende politice diferită, paralelă programului de guvernare asumat în decembrie 2012. În Acordul semnat de PSD, UNPR, PC și UDMR s-a stabilit, printre altele, în mod concret „soluționarea problemei înființării liniei maghiare prin departamente separate la UMF Târgu Mureş“, măsură pe care domnul Ponta însuși a atacat-o printr-o moțiune de cenzură care l-a adus în fruntea Guvernului în 2012, moment în care UDMR a plecat în opoziție.\În concluzie, documentul denumit „Program”, asumat de guvernul Ponta 3 PSD-UNPR-PC-UDMR, denotă lipsa de viziune, lipsa unui concept strategic privind dezvoltarea societății românești, fiind doar un exercițiu ratat de retorică prin care cei aflați vremelnic la guvernare încearcă să-i mintă și să-i păcălească în continuare pe români.\Singura sintagmă care rămâne marca înregistrată a Guvernului Ponta 3 este expresia „în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite”. Singura măsură pe care „o permite cadrul fiscal-bugetar” la momentul actual este destituirea premierului incompetent Victor-Viorel Ponta și a Guvernului său lipsit de responsabilitate și de respectul cuvenit românilor.