De ce a ajuns România în situația de azi? Priviți la cazul emblematic „Piedone”, un actor politic care s-a aburcat instituțional în poziții de vârf, pozând printr-o atitudine de mare justițiar, omul „legii și al dreptății”, care cu obrăznicie, tupeu și prestații cabotine, și-a creat o mulțime de adulatori. S-a pliat pe orizontul de așteptare al românilor care doresc să vadă lideri autoritariști care fac rânduială, aduc dreptatea, cu mână fermă, intransigenți și incoruptibili. Un clișeu fără nicio legătură cu adevărul sau realitatea.

Cât de departe este acest personaj bizar de orizontul așteptărilor și idealizărilor din spațiul public, s-a văzut și s-a auzit pe baza interceptărilor audio, a stenogramelor „scăpate” ca din întâmplare în spațiul public. În esență, acest Cristian Popescu, zis „Piedone”, fost primar în București și, mai apoi, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, s-a remarcat printr-un narcisism grețos, prin autoadulație, manifestate consecvent chiar în exercițiul funcțiunii. Nu făcea niciun pas fără să pozeze premeditat, într-un deplin spectacol prin social media, pretinzându-se cu ipocrizie și demagogie marele luptător care taie și spânzură ticăloșii, hoții și nenorociții de prin Horeca…

S-a autopromovat astfel, utilizându-și funcția dramaturgic, teatral, construindu-și propria regie de promovare personală pentru prosteala publică. Apoi, l-ați putut urmări realist în deplina splendoare prin discuțiile în care își anunța prietenul deținător al unui hotel că urmează să-i facă un control (dându-i indicații ce trebuie să facă), ulterior lăudând publicitar firma acestuia pregătită fortuit. De asemenea, tot în realismul existenței sale necosmetizate pentru „Tik-tok”  a putut fi urmărit la „șpriț” vorbind ca un veritabil mafiot, dispunând discreționar de puterea de-a face ordine după cum îl taie capul, amenințându-i pe cei care nu i se supun și nu-i pupă inelul. Iar, decisiv, l-a descris moral în dialogul lor telefonic propria soție, care-i transmite „drăgăstos” în timp ce adăstau într-un hotel, probabil proaspăt controlat: „Mă nenorocitule! Mă, nenorocitule! Mă, râsul lumii, mă! Cât ne mai chinui mă, nenorocitule? … un bețiv nenorocit! și să îți freci p…(limbaj obscen) de toate c*****e, că te omor cu mâna mea!… …eu te omor! Te otrăvesc cu mâna mea!”

Evident, fanii acestui politruc gonflat artificial vor  susține că totul e o făcătură, că Piedone este, de fapt, victima multinaționalelor pe care le-a deranjat prin controalele sale. Tocmai acesta este și astfel se manifestă „discernământul” public, vădit adeseori majoritar și la vot prin scrutinele electorale. Apoi, românii se întreabă de ce o ducem tot mai rău și tot aceiași măscărici împreună cu „sistemul” prosperă și proliferează?

Așadar, aceasta este parțial imaginea reală a marelui „justițiar”, omul glorios al tiktocarilor și social media care, chipurile, luptă din răsputeri cu sistemul din care, de altfel, provine pe linie PSD. Din aceeași stirpe de farsori, cam la fel de cuceritori ai sufragiilor publice și în luptă online cu „sistemul” pentru dreptatea naivilor și a proștilor au fost, la rândul și la timpul lor: Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Marcel Ciolacu precum și miile de baroni politici demagogi, de la nivel local și național, care nu au precupețit niciun efort pentru propria lor glorie și îmbuibare, în detrimentul românilor și al României.