În timp ce România pare azi captivă în conflictualitatea care contrapune juridic puteri ale statului, când Legislativul și Executivul se luptă de la vârful actualei puteri politice cu DNA-ul și puterea judecătorească, iar Curtea Constituțională se căznește să stabilească dacă pot face parte din Guvernul României condamnații penal, UDMR rămâne singura formațiune politică pritocită prin Parlamentul României și culisele guvernării, deopotrivă ca partid și uniune de tip „ONG”, care își promovează cu cerbicie interesele etnocentriste, separatiste, având drept țintă crearea unei enclave etnic-minoritare în inima României. Deși clamează oficial spilcuit, dar pur demagogic, valorile și principiile uniunii europene, chiar dacă își parfumează discursurile cu nevoia de conservare a identității culturale și multiculturalitate, liderii UDMR nu contenesc să instige anacronic și primitiv la separatism etnic, să atace Constituția României și să încerce crearea unei atmosfere ostile României în plan extern.
Deputații UDMR susțin belicos amendarea proiectului legislativ privind aniversarea, anul viitor, a Centenarului Marii Uniri, solicitând provocator eliminarea din actul normativ a sintagmei „național”, considerată „nepotrivită”. Evident, o batjocură la adresa Constituției României, pe care udemeriștii nu o recunosc și nu o respectă dintotdeauna, câtă vreme nu suportă oricum nicio consecință legală. Pe de altă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a dus cu pâra și dezinformarea împotriva României pe la Malta, întâlnindu-se cu reprezentanți ai conducerii Partidului Popular European (PPE), prezentându-le cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș, mințind cu tupeu că, „în România, sunt folosiți procurorii în încercarea de a desființa o școală, o situație intolerabilă, care periclitează viitorul sutelor de elevi care învață la acel liceu”. Nu a spus însă niciun cuvânt despre încălcarea flagrantă a legislației educației naționale o dată cu înființarea acestei unități de învățământ.
Kelemen Hunor a prezentat, cu această ocazie, și propunerile UDMR de modificare a legii privind folosirea limbii materne, arătând că respectarea drepturilor lingvistice trebuie să devină obligatorie în toate localitățile în care trăiesc maghiari, iar, în acest caz, pragul la care se aplică prevederile legii ar trebui să fie redus de la 20 la sută, cât este în prezent, la 10 procente. Așa se întâmplă, când politic complice le întinzi o mână, nu se vor lăsa până nu îți vor lua și sufletul! Totodată, a pretins liderul UDMR, ar trebui inscripționate în limba maghiară denumirile de localități, străzi, instituții și spații publice, iar nerespectarea acestei legi ar trebui sancționată. Iar cea mai importantă provocare pe plan legislativ, în asumarea UDMR, este modificarea legii privind folosirea limbii materne în instituțiile publice. Adică, o a doua limbă oficială în România. Iar corelativ acestor pași, UDMR urmărește autonomia teritorială și administrativ etnică. Se aude, guvernanților, în ce direcție conduce trădarea?!
Pe noi, cei care trăim în inima României și avem parte în mod consecvent de agresiunile politice și administrative cu caracter etnic separatist, nu ne mai impresionează cererile obraznice ale UDMR. Nu e prost cel care cere… E însă supărător că pentru conservarea identității culturale a minoritarilor români din județele Harghita și Covasna, statul român nu face aproape nimic. De parcă ar consimți că epurarea etnică din „HARCOV” este un proces firesc. Pe românii din aceste județe, minoritari în propria lor țară, nu-i mai ascultă nici România, nici Uniunea Europeană, așa cum nu-i ascultă nici pe minoritarii români din Ungaria. Fiindcă, deh, românii sunt campionii toleranței europene, adică proști de buni… sau invers!
Documentare:
Săptămânalul „Punctul”: „Consilierii UDMR nu au participat la ședința de consiliu local din 30 martie 2017 în semn de protest față de neincluderea Liceului Romano-Catolic în rețeaua școlară în anul școlar 2017-2018. La ora începerii ședinței, aceștia s-au adunat în fața Primăriei unde consilierul Csiki Zsolt a citit un comunicat prin care se solicită convocarea unei ședințe extraordinare a Consiliului Local Târgu-Mureș săptămâna viitoare pentru a găsirea unor soluții în rezolvarea situației Liceului Teologic. Acesta și șapte grădinițe care funcționau în cadrul școlilor gimnaziale „Nicolae Bălcescu”, „Dacia”, „George Coșbuc”, „Liviu Rebreanu”, „Romulus Guga” și „Tudor Vladimirescu” nu au primit aviz conform pentru funcționare în noul an școlar. Subliniind că „decizia finalizării rețelei școlare nu mai poate fi amânată”, fiind vorba de „educația și viitorul copiilor noștri”, în numele celor zece consilieri Csiki Zsolt a spus că „gestul lor nu este împotriva, ci pentru susținerea cauzei”, fără a mai adăuga ceva.”
Legea 215/2001 a administrației publice locale:
Art. 40
(2)Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului.
(3)Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare.