În urma apariției în mass-media a unor articole cu privire la prevederile Proiectului de modificare a legii privind traducătorii și interpreții judiciari, lansat în dezbatere publică în 15 ianuarie 2015, și cu privire la efectele dezbaterii publice produse în rândul justițiabililor până la această dată, vă supun atenției o serie de probleme serioase pe care le poate genera acest posibil viitor act normativ. Proiectul se află în dezbatere publică la Ministerul Justiției și a primit un nou termen limită, respectiv data de 6 februarie 2015.\Este de observat faptul că prevederile acestui proiect de lege, în forma sa actuală, au stârnit nemulțumiri în rândul profesiei de traducător și interpret autorizat de Ministerul Justiției. Nemulțumirea traducătorilor este relevată din petiția intitulată: „Proiect de lege abuziv îndreptat împotriva traducătorilor” din data de 21.01.2015, postată pe internet la adresa: http://www.petitieonline.net/petitie/proiect_de_lege_abuziv_indreptat_impotriva_traducatorilor-p27723151.html. Până la data de 29 ianuarie 2015, petiția a fost asumată de mai bine de 4000 de semnatari, cei mai mulți dintre ei exprimându-și criticile și nemulțumirile cu privire la proiectul de lege mai sus menționat. Doresc să vă fac cunoscute câteva dintre nemulțumirile acestor petiționari după cum urmează:\1.         Petiționara Nagy Judit de la poziția 3801  scrie: „proiect de lege abuziv”;\2.         Ciul Daniela scrie: „Proiectul în cauza îngrădește profesia de traducător, nu o definește!”\3.         Mihăiescu Ligia scrie: „Prin acest proiect de lege, se îngrădește dreptul la muncă. Nu e legal să ni se impună, dacă dorim să fim traducători-interpreți judiciari, să renunțăm la orice altă activitate. […]”\4.         Papadopoulou Gheorghiță scrie: „Legea trebuie prelucrată împreună cu cei afectați direct și implicați în această muncă – traducătorii! Orice lege într-un stat democratic trebuie dezbătută și analizată din toate punctele de vedere, fără a afecta și mai mult economic pe cei în cauză! Sperăm ca se vor corecta punctele negative!”\Poziția comună a petiționarilor cu privire la Proiectul de lege privind traducătorii și interpreții judiciari, aflat în dezbatere publică, poate fi rezumată prin următoarele argumente:\a)         În primul rând, cei în cauză sunt nemulțumiți întrucât, anterior inițierii acestui act normativ, nu au fost invitați de Ministerul Justiției pentru consultări asupra prevederilor proiectului de lege. În aceeași ordine de idei, se critică lipsa de informare a legiuitorului cu privire la practicarea profesiei de traducător care a condus la inițierea acestui proiect de lege cu scopul de a reforma în totalitate actuala profesie de traducător și interpret autorizat înăsprind și limitând dreptul la muncă.\b)         Nelămuririle petiționarilor privind proiectul de lege se referă la faptul că, deși Ministerul Justiției este singura instituție care reglementează profesia de traducător autorizat, nu admite că, în practică, traducerile autorizate sunt solicitate și folosite și de către alte instituții publice sau private având o sferă mai largă de aplicare și nu se limitează numai la raportul cu Ministerul Justiției. Din cauza faptului ca legiuitorul prin proiectul de lege limitează autorizarea traducerilor numai în raport cu un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia, petiționarii sunt de părere că prin această limitare ei nu vor mai putea efectua traduceri autorizate si altor persoane fizice, juridice sau autorități publice și că, în acest caz, sistemul nostru juridic nu reglementează o altă certificare a profesiei de traducător care să vină în sprijinul efectuării traducerilor lăsate în afara ariei de acoperire stabilite prin acest proiect de lege. Totodată, traducătorii nu vor putea semna nicio traducere cu titulatura „traducător autorizat-judiciar”, deci documentele produse de ei îşi vor pierde orice valoare, la fel şi autorizația lor de traducător obținută pe bază de examene sau prin studiile universitare în baza diplomelor de licență emise de facultățile de limbi moderne aplicate.\c)         O altă critică adusă proiectului de lege este menționată în petiția susmenționată cu privire la lipsa de fezabilitate a acestui act normativ, din cauza faptului că legiuitorul nu a considerat că e necesar să efectueze un studiu care să stabilească impactul proiectului de lege pe plan social, profesional și economic. Petiționarii sunt de părere că profesia de traducător autorizat este o meserie prin excelență liberală de sine stătătoare, care nu poate fi dirijată de un for care impune o conduită neperformantă și restrictivă. Se mai face referire la faptul că actul normativ dezbătut interzice solicitanților, fie că sunt persoane fizice sau juridice, să-și aleagă liber traducătorul, clientul interesat de serviciile de traducere se va putea adresa numai prin canalul de intermediere propus de legiuitor și anume prin organele din sistemul judiciar ori conex acestuia. Prin această interdicție, petiționarii spun că principiile economiei de piață şi ale concurenței libere sunt încălcate.\d)        Petiționarii își arată nemulțumirea față de Ministerul Justiției care a afirmat că „În practică, însă, s-a extins, în mod nejustificat, sfera serviciilor care constituie servicii de interpretare şi traducere autorizată în accepțiunea Legii nr. 178/1997, ajungându-se să se solicite şi să se presteze servicii de interpretare şi traducere în baza autorizației eliberate de către Ministerul Justiției şi în alte scopuri decât cele reglementate de către legiuitor, menționate mai sus. În acest fel, calitatea de interpret şi traducător autorizat a fost utilizată în scopuri comerciale, în vederea atragerii de clientelă insuficient informată cu privire la rolul interpretului şi traducătorului autorizat şi la scopul în care se efectuează serviciile de interpretare şi traducere de către acesta”, afirmație din care rezultă că activitatea lor a fost exercitată, până acum, într-un mod ilegal, prin efectuarea de traduceri către alte persoane fizice sau juridice în afara sistemului judiciar.\În concluzie, dezbaterea publică a proiectului de lege a evidențiat neajunsurile și posibilele pericole ale promovării acestuia în forma actuală. Prin urmare, vă solicit să mă informați dacă observațiile și criticile formulate la adresa actului normativ vor determina o justă revizuire a proiectului în cauză, conducând implicit la o nouă fundamentare a acestuia, pe baza consultării categoriei socio-profesionale care este direct vizată de respectivele modificări legislative