Plenul Camerei Deputaților a adoptat, ieri, proiectul de lege privind măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, precum detenția la domiciliu și de weekend pentru condamnările de maxim 5 ani. Proiectul a fost adoptat cu 170 de voturi pentru, 81 împotrivă și 6 abțineri. Proiectul aparținea inițial parlamentarilor PNL, dar a fost modificat substanțial de deputații juriști PSD și ALDE. Conform acestui proiect, judecătorul de supraveghere a executării pedepsei poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate, care au efectuat fracția de 1/5 din pedeapsă necesară pentru luarea în discuție a regimului de detenție, este vorba despre persoane condamnate la pedepse de până la 5 ani.
Proiectul adoptat de Camera Deputaților prevede că măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracționată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înființat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunității în echivalent.
Pușcăria va deveni o afacere în condițiile date. Oricine poate fi dispus să dea un tun, să fure o sumă frumușică pe care să se asigure că nu va fi găsită și mai apoi să stea în casă, adică în detenție la domiciliu? Îmi amintesc că acum vreo doi ani de zile, infractorul Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului județean Brăila, a primit consecutiv mandate de arest la domiciliu. Domiciliul său fiind o somptuoasă casă pe malul Dunării, lângă faleza orașului. Întrucât arestul la domiciliu a coincis cu o perioadă călduroasă de vară, din poziția publică pe care o ocupa, a dispus ca firma care contractase serviciile de dezinsecție a orașului să vină și la domiciliul său pentru a presta servicii de combatere a insectelor, întrucât arestatul nu putea sta seara pe terasă din cauza țânțarilor. Dar câți cămătari care au spoliat necăjitul și naivul de rând prin împrumuturi cu dobânzi aberante sunt în astfel de situații… Pe câți îi așteaptă palatele de domiciliu, piscinele, terenurile de sport cu care și-au străjuit proprietățile de pe urma afacerilor lor veroase și oneroase? Oare ce părere are condamnatul penal Liviu Dragnea?!
Judecați în contrapartidă libertatea unui om necăjit, despre care am citit în presă recent, care locuia la etajul 10 al unui bloc periferic și care muncea de dimineața, până seara, pentru a-și crește singur cei 4 prunci, fiindcă rămăsese văduv. Comparativ, care dintre cele două cazuri sunt mai aproape de condițiile pe care le presupune o astfel de situație de recluziune, de penitență, de pedeapsă judiciară? În legătură însă cu aceste măsuri legislative jignitoare pentru omul de rând, cred că prea puțini se gândesc la faptul că legea poate deveni un mare fiasco. Spre exemplu, orice condamnat la pușcărie la domiciliu va putea, la un moment dat, să ridice problema că nu mai are mijloace de subzistență și în atare situație este obligatoriu să i se permită să muncească, implicit să părăsească domiciliul. Sau îi vor aduce reprezentanții statului mâncarea și cele necesare subzistenței la domiciliu, cu sufertașul. De asemenea, nimănui nu i se va putea îngrădi dreptul la cultură, la educație, la credință, care implică iarăși aprobarea părăsirii domiciliului. În concluzie, pare că se duce de către români o luptă împotriva statului de drept, împotriva Statului Român și a oamenilor cinstiți, plătitori de taxe din această țară…
Sub pretextul recomandărilor primite din partea Uniunii Europene și a CEDO, s-a pritocit această aberație legislativă. Consiliul legislativ a avizat negativ proiectul iar Guvernul a indicat precaut următoarele: „Curtea Europeană recomandă statului român măsuri generale pentru remedierea problemei structurale constatate. Aceste măsuri sunt de două tipuri:
– măsuri ce vizează diminuarea supraaglomerării şi ameliorarea condițiilor materiale de detenție (atât cu privire la detenția anterioară condamnării, cât şi cu privire la detenția posterioară condamnării);
– căi de atac.
În concluzie, propunem ca ideile şi principiile enunțate în cuprinsul inițiativei legislative să fie reținute cu ocazia analizei şi elaborării planului de acțiune solicitat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.”
Cu alte cuvinte, este vorba despre un plan de acțiune complex pe care trebuie să și-l asume România iar fondul acestuia privește construirea a noi spații de detenție, conform standardelor actuale în materie, și investiții în infrastructura penitenciarelor. Or, actualii guvernanți au decis doar să se asigure că se vor pune la adăpostul pedepselor alternative pentru propriile culpe penale aflate pe rolul justiției. PMP va susține sesizarea CCR în privința acestui act normativ.