PSD a dat jos Guvernul cu ajutorul suveraniștilor, a bifat spectacolul public, a aprins reflectoarele, a bătut intens toba mediatică și a produs criza. Apoi, când a venit întrebarea simplă, „Bun, și acum cine guvernează?”, s-a lăsat o liniște de bibliotecă în zi de inventar.

Nu își asumă guvernarea. Nu îi lasă nici pe alții. Nu oferă soluții. Nu livrează majoritate parlamentară. Nu propune vreun proiect concret de guvernare. Doar a agitat tâmp moțiunea de cenzură, ca pe o ghioagă de intimidare și abrutizare politică, fără  vreo finalitate pragmatică, fără nicio responsabilitate ulterioară.

Avem, așadar, politica românească consacrată în deplina splendoare, în forma consecventă de șaradă iresponsabilă, spectacol mediatic și circ generalizat. PSD și suveraniștii au izbândit strict pentru orgoliul lor și au creat un vid de putere, pe care așteaptă să-l rezolve președintele țării, extratereștrii sau oricine altcineva. Însă, efectele distructive le suportă economic toți românii, în mod special duce greul majoritatea acestora, cei necăjiți și sărăciți de crizele succesive care ne-au asaltat consecvent în ultimii ani.

Morala? Să dărâmi un guvern e simplu. Să pui ceva în loc e dificil, presupune competență, solidaritate și onestitate. Iar aici spectacolul s-a terminat, adică exact unde se cuvenea să înceapă politica responsabilă…

În acest timp, aflăm că decizia finală a Comisiei Europene, privind Cererea de plată a României nr. 3, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), consemnează că țara noastră pierde definitiv 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate defectuos în anii anteriori. Concret, este consecința documentată a unui comportament politic sistematic constând în numiri partizane în companiile de stat, tergiversarea deliberată a reformelor asumate, utilizarea instituțiilor publice ca instrumente de perpetuare a puterii (clientelei) politice în loc de furnizori de servicii pentru cetățeni.

Cine răspunde oare?