Victoria Tisza și a lui Péter Magyar în Ungaria poate reprezenta un moment de restart în relațiile bilaterale cu România. Evident, nu rezolvă automat tensiunile istorice dintre București și Budapesta. Însă creează, pentru prima dată după mai bine de un deceniu, o fereastră de oportunitate pentru o relație bilaterală bazată pe regulile europene, nu pe confruntarea simbolurilor naționale și exacerbarea tensiunilor interetnice.

România se află într-un moment în care poate transforma schimbarea politică de la Budapesta într-un avantaj strategic. Însă, numai dacă acționează rapid, pragmatic și fără triumfalism etnic.

O primă prioritate ar trebui să fie deschiderea unui canal direct și constant între București și viitorul guvern Magyar, la nivel de șefi de stat, prim-miniștri și miniștri de externe, pentru relansarea unei agende bilaterale care a fost ținută ostatecă de tensiuni identitare. Această deschidere trebuie să includă proiecte concrete, respectiv interconectări energetice, infrastructură transfrontalieră, cooperare militară în cadrul flancului estic al NATO, coordonare pe dosarele europene comune.

A doua prioritate este transformarea contextului european favorabil într-un avantaj de negociere pentru România. Cu Ungaria reintrată în logica europeană, București poate construi alianțe regionale mai stabile pe dosare precum aderarea la OCDE, alocările din Cadrul Financiar Multianual post-2027 și politica agricolă comună.

A treia prioritate ține de spațiul intern. Clasa politică românească are de tras o lecție din eșecul de strategie al UDMR. Susținerea fără rezerve a unui regim aflat în declin democratic și electoral expune comunitatea maghiară din Transilvania unui risc de izolare politică. O reașezare a UDMR pe coordonate proeuropene, cu o conducere capabilă să dialogheze atât cu Tisza, cât și cu coaliția de la București, este în interesul atât al comunității maghiare, cât și al statului român.

A patra prioritate este apărarea minorității române din Ungaria și a maghiarilor din România prin standarde europene comune, nu prin negocieri etnice bilaterale. Magyar a deschis ușa unei abordări depășind logica reciprocității Orbán-Budapesta. România poate propune un cadru permanent de monitorizare comună a drepturilor minorităților, inspirat din practicile UE.

Salut prietenește alegerea democratică a poporului maghiar și mă aștept la o relație bilaterală maturizată, axată pe interese comune europene, pe securitate și pe respectul reciproc al cetățenilor și minorităților, în spiritul tratatelor în vigoare. Bună-vecinătatea nu este o concesie, ci o investiție strategică în prosperitatea ambelor națiuni.