De luni bune, la vârful țării e circ politic continuu. Spectacol al declarațiilor, al acuzațiilor, al învinovățirilor… Proba spurcărilor dintre guvernanți a declanșat-o PSD prin moțiunea de cenzură. Drept consecință, la câteva săptămâni după demonizarea generalizată a pesediștilor în spațiul public, oprobriul s-a mutat pe rând către PNL, USR, iar mai nou către președintele României. Peste noapte, pesediștii au redevenit frecventabili, chiar posibili salvatori ai guvernării și ai țării. Debusolare totală…

Că o ducem cu toții economic tot mai greu, că avem toate șansele să pierdem vreo 10 miliarde de euro din PNRR, că nu se întrevede concret nicio perspectivă luminoasă pentru patria noastră, contează pesemne mai puțin. E învolburare politică iar țara freamătă, exultă, joacă, pronostichează, e concurs de înjurături prin social media și s-a încins online-ul chibițând concomitent între politică și Campionatul Mondial de Fotbal.

În această rătăcire gregară contagioasă național, pare că, din refluxul istoric al autocrației, tot mai mulți așteaptă să-i salveze un tătuc providențial de tipul Georgescu, Simion, Bolojan ș.a. Sau poate vin extratereștrii să facă vreun miracol, câtă vreme o parte semnificativă dintre români așteaptă minuni întotdeauna de la alții, mereu de la ceilalți…

Astfel, după martorii lui Iehova, România a ajuns la performanța de a vădi și alte tabere similare de tătuci configurați prin politică împreună cu fanii lor idolatri, prosternați, intoleranți și fundamentaliști, martori ai lui Georgescu, Simion, Bolojan et comp. Vivat!