În urmă cu 57 de ani, la 21 august 1965, Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române adopta o nouă Constituție, prin care România devine Republică Socialistă. În această perioadă, țara a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, în calitatea sa de secretar general al partidului unic, Partidul Comunist Român (PCR), la care s-a adăugat, începând cu anul 1974, funcția de președinte al Republicii Socialiste România.

Tot în ziua de 21 august (1968), România condamna oficial invadarea Cehoslovaciei de către Rusia și trupele statelor membre ale Pactului de la Varșovia. În discursul său din această zi, Ceaușescu declara: „Pătrunderea trupelor celor cinci țări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greșeală și o primejdie gravă pentru pacea în Europa. Nu există nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenției militare în treburile unui stat socialist frățesc”.

Ceaușescu a refuzat ca trupe ale armatei române să participe la înăbușirea fenomenului ce a rămas cunoscut ca „primăvara de la Praga”. Statul român a respins doctrina Brejnev, care presupunea încercarea Moscovei de a-și impune autoritatea în „lagărul socialist” prin metoda intervenției armate „legitime”. Acest fapt a îmbunătățit foarte mult imaginea României în Vest, iar liderii occidentali au considerat linia politică a lui Ceaușescu o bună oportunitate de a sparge influența sovietică asupra sateliților est-europeni.

Astăzi, identic, România condamnă invadarea Ucrainei de către Rusia, fiind din nou în grațiile „Vestului”, alături de statele occidentale. Oare ce va urma?

(Foto: președintele Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, vizită oficială în România la invitația lui Nicolae Ceaușescu, 2 august 1969)