Mișcările extremiste, iredentiste, etnic separatiste care au avut, în mod repetat, în ultimii ani, drept țintă și loc de rezonanță municipiul Târgu-Mureș, au trezit, în sfârșit, din letargie și expectativă instituțiile statului Român. Suntem mult prea toleranți și îngăduitori, atunci când permitem unor formațiuni politice interzise în Ungaria, precum Garda Ungară sau Organizația celor 64 de comitate, în solidar cu Partidul Jobbik, să mărșăluiască într-o manieră gregar triumfalistă și conflictualist prin centrul României, în tendința de a resuscita reveriile apuselor imperii și a reclama, prin instigare și agresivitate, granițe teritoriale demult apuse prin istorie.\Declararea de către Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Interne, a unor lideri și reprezentanți ai formațiunilor politice menționate ca indezirabili pe teritoriul României reprezintă o măsură, din păcate nepermis tergiversată, dar justă și absolut necesară. Se cuvine să punem în lumină, netimorat și responsabil, caracterul vădit anarhist al acestor agenți politici provocatori de dezordine socială, clamând nesupunerea civică și pledând pentru enclavizare etnică, cu complicitatea unor forțe politice susținând separatismul și autonomia teritorială pentru minoritatea maghiară din România, chiar de la nivelul guvernamental și politic de vârf al Ungariei. La manifestarea din 10 martie 2014, de la Târgu-Mureș, acești anarhiști, periculoși pentru orice stat de drept, au incendiat Drapelul Uniunii Europene, în fața Palatului Culturii din Târgu-Mureș, arătând, de fapt, că resping barbar valorile europene la care atât România cât și Ungaria s-au raliat.\Nu trebuie să permitem ca apropiatele alegeri generale din Ungaria să creeze cadrul necesar pentru ca astfel de forțe politice extremiste să participe la tulburarea sau vitriolarea relațiilor interetnice dintre români și maghiari. Să nu uităm că demersurile pentru recunoașterea și legitimarea așa-zisului Ținut Secuiesc au fost respinse inechivoc la nivelul Uniunii Europene și chiar de către Organizația Națiunilor Unite, unde artizanii belicoși ai autonomiei teritoriale au căutat protecție.\La urma urmei, instituțiile statului român trebuie doar să vegheze la respectarea legislației în vigoare. Nici măcar nu trebuie create noi acte normative, menite să asigure respectarea statului de drept. Iată ce prevede art. 3, al (1), din Legea nr. 14/2003 privind Partidele Politice: pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, și care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale. În aceeași lege, se stipulează la alin. (2) că: „Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori alte activități pe care le organizează încalcă prevederile art. 30 alin. (7) din Constituție” – respectiv, sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri; iar la art. 40 alin. (2) din Constituție se stipulează că: Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale. Așadar, să asigurăm în mod responsabil și hotărât respectarea legislației în vigoare pentru a apăra valorile noastre democratice fundamentale.(Declaraţie politică)