Susținem legislativ eliminarea pensiilor speciale, corelativ recompensării sacrificiului invalizilor, a veteranilor, a văduvelor de război și al văduvelor de veterani de război, precum și a personalului armatei participant la acțiuni militare. Am demarat o campanie publică de strângere de semnături pentru promovarea acestui demers legislativ.\Partidul Mișcarea Populară a promovat o propunere legislativă care prevede:\ abrogarea pensiilor speciale necontributive \ recompensarea sacrificiului invalizilor, a veteranilor, a văduvelor de război și al văduvelor de veterani de război în timpul și ca urmare a războaielor mondiale \ recompensarea sacrificiului personalului armatei participant la acţiuni militare curente în teatrele de operații și al urmașilor acestuia\I. Cu privire la pensiile speciale abrogate \În baza legislației în vigoare, în România:
 10.749 lei este pensia medie încasată de personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă.
 7.619 lei este pensia medie încasată de personalul Curții de Conturi.
 5.483 lei este pensia medie încasată de membrii Corpului diplomatic şi consular.
 4.570 lei este pensia medie încasată de deputaţi şi senatori.
 3.838 lei este pensia medie încasată de personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi de personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
 3.811 lei este pensia medie încasată de funcționarii publici parlamentari.\Acest fenomen centrifugal al pensiilor de serviciu continuă prin legiferarea recentă a tot mai multor pensii pentru categorii profesionale privilegiate precum:
 avocatul poporului.
 primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene. \Pentru pensiile de serviciu de mai sus, care se finanțează parțial sau integral din bugetul de stat, personalul activ nu plătește nicio contribuție individuală la bugetul de stat. Prin urmare, sunt în afara principiului contributivității.\Propunerea legislativă a PMP abrogă aceste regimuri speciale de pensii.\II. Cu privire la statutul invalizilor, veteranilor, văduvelor de război și văduvelor de veterani de război \Conform legislației în vigoare, acestor beneficiari IOVR li se acordă o indemnizaţie lunară.
Pe lângă această indemnizație, invalizii şi veteranii de război primesc şi alte sume de bani derizorii:
– un spor lunar, în funcție de durata participării la război (câte 20 de lei pentru primul an de participare la război, indiferent de durata participării, la care se adaugă câte 5 lei pentru fiecare lună de participare la război ce depăşeşte un an calendaristic!);
– dacă le-au fost acordate ordine şi medalii pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de luptă, veteranii de război beneficiază și de o rentă lunară, în funcție de importanța decorațiilor.\Cu toate acestea, media recompenselor (indemnizații, sporuri și rente la un loc) încasate de cei 66.822 de beneficiari IOVR este de doar 239 lei. Aceste date sunt pentru luna mai 2018, disponibile la momentul elaborării inițiativei. Ultimele date disponibile, pentru luna septembrie 2018, arată că sunt 63.120 de beneficiari IOVR. Deci în doar 3 luni, România a pierdut 3.702 de beneficiari IOVR!
În anul 2017, totalul drepturilor cuvenite de acești oameni a fost de doar 213 milioane lei.
Este de remarcat că, tot în anul 2017, un număr de persoane de 9 ori mai redus decât beneficiarii IOVR a primit fonduri de 5 ori mai mari decât eroii neamului. Aceștia sunt beneficiarii pensiilor de serviciu menționate anterior.
Este foarte important ca recunoștința noastră să fie acordată în regim de urgență acestor oameni care au răspuns fără întârziere atunci când statul i-a chemat la luptă. Acești oameni au fost lăsaţi în mizerie și dizgraţie, în condițiile în care cei mai mulți au grave suferinţe de sănătate din cauza vârstei şi a evenimentelor prin care au trecut apărând ţara. În consecință, statul și societatea au datoria morală de a se întoarce cu recunoștința cuvenită către adevărații săi eroi.
Deoarece legislația în vigoare nu asigură nici măcar un nivel de trai decent, inițiativa PMP se dorește a fi un instrument serios de exprimare a recunoștinței către eroii războaielor mondiale. \Astfel, inițiativa PMP acordă beneficiarilor IOVR o indemnizaţie, după cum urmează:\III. Cu privire la statutul personalului militar şi civil participant la acţiuni militare în teatre de operații\Una dintre componentele principale ale politicii externe a României o reprezintă îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de organismele internaţionale de securitate, Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, precum şi faţă de alţi parteneri sau coaliţii de voinţă la care statul român este parte, prin participarea cu personal militar şi civil la acţiuni militare cu grad ridicat de pericol în teatre de operații.
În acest sens, România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari provenind din Batalionul 26 infanterie ″Neagoe Basarab″, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF). Aceasta a reprezentat prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-al Doilea Război Mondial. De atunci, 29 de militari români și-au pierdut viața în teatrele de operaţii din Afganistan și Irak şi 190 militari au fost răniţi. Peste 1.500 de români se află în teatre de operații în prezent.
Militarii români au fost implicați în cele mai grele misiuni de cercetare, capturare, patrulare, protecția coloanelor militare de transport logistic, control trafic, securitatea și protecția bazelor militare, în zonele de responsabilitate pe care le-au primit din partea conducerii NATO, dar și în alte zone în care au cooperat cu celelalte state membre NATO, participante la operaţiunile militare. Militarii români au organizat și condus activități de pregătire militară și de specialitate a militarilor din armatele afgană și irakiană. Militarii români au condus și coordonat activitățile de reconstrucţie a infrastructurii distruse în urma desfăşurării acţiunilor militare, în zona de responsabilitate, ajutând populația civilă la reluarea activităţilor în fabrici, școli și spitale.
În fiecare zi, militarii români sunt expuși la numeroase riscuri și provocări care le pun în pericol viaţa şi sănătatea. Nu în ultimul rând, viaţa în teatrul de operaţii presupune depărtarea de familie.\Legislația în vigoare care reglementează recunoașterea meritelor personalului armatei participant la astfel de misiuni reglementează, printre altele, drepturile urmașilor celor decedați.
Astfel, legea prevede că urmaşii personalului armatei participant la acţiuni militare care realizează venituri mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut, indiferent de numărul acestora, beneficiază de o indemnizaţie lunară egală cu solda funcţiei de bază brută/salariul de bază brut, pe care cel decedat a avut-o/l-a avut, iar, în situaţia în care suma este inferioară câştigului salarial mediu brut, indemnizaţia este egală cu câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (adică 4.162 lei).\Este o reglementare restrictivă prin impunerea „testării veniturilor” urmașilor la stabilirea eligibilității acestora, cu efecte negative majore asupra moralului trupelor, element determinant al capacităţii de luptă şi factor esenţial al îndeplinirii cu succes a misiunilor încredinţate. Militarii trebuie să aibă asigurarea că, în caz de deces, familiile lor nu vor avea de suferit din punct de vedere financiar. Adică, nici copiii până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, nici soţia/soţul supravieţuitoare/supravieţuitor, dacă aceasta/acesta nu s-a recăsătorit. \În consecință, inițiativa legislativă a PMP elimină condiționarea acordării indemnizației urmașilor eroilor căzuți la datorie în teatrele de operații de realizarea unor venituri mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.\IV. Cu privire la sursa de finanțare\Sursa de finanțare pentru acoperirea creșterii cheltuielilor cu recompensele acordate beneficiarilor IOVR, precum și urmașilor personalului armatei decedat în teatre de operații va fi asigurată prin abrogarea pensiilor de serviciu aflate în afara principiului contributivității, conform jurisprudenței Curții Constituționale și practicii statelor NATO. \V. Concluzii\Statul trebuie să compenseze, pe de o parte, sacrificiul invalizilor, veteranilor, văduvelor de război și al văduvelor de veterani de război în timpul și ca urmare a războaielor mondiale și, pe de altă parte, sacrificiul personalului armatei participant la acţiuni militare curente în teatrele de operații și al urmașilor acestuia.
Pentru promovarea solidarității și camaraderiei față de eroii care au făcut și fac fapte de vitejie pentru patrie, precum și pentru spiritul de sacrificiu al familiilor acestora, societatea contemporană are datoria de a-i cinsti în timpul vieții și de a dovedi că România are capacitatea de se integra în dimensiunea socială a Alianţei Nord-Atlantice cu aceeaşi loialitate, seriozitate şi determinare manifestate în planul participării la activităţile militare comune.
În anul Centenarului este imperios necesar să recunoaștem rolul și locul armatei în istoria și prezentul României, inclusiv prin intrarea în vigoare a acestor recompense la data de 1 decembrie 2018.