De-a lungul parcursului meu profesional, am avut adeseori prilejul să testez o sintagmă devenită foarte populară, anume că: „Pe om îl cunoști când deține puterea.” Cugetarea îi aparține lui Pittacos din Mytilene care a fost un important om de stat grec, distins prin înțelepciune, prudență, discreție și onestitate, după cum l-au descris contemporanii săi.\Acest dicton a fost preluat mai apoi de Abraham Lincoln, al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, care l-a reformulat astfel: „Aproape toți oamenii rezistă nenorocirilor. Dacă vrei să testezi cu adevărat caracterul unui om, dă-i putere.”\Credeți-mă, se confirmă întrutotul. Cu cât un om este mai slab pregătit profesional, cu cât este mai complexat, mai nesigur pe forțele proprii, adeseori incapabil de vreo competiție, șubred intelectual, dacă printr-un concurs de împrejurări (iar politic este dintotdeauna la modă) ajunge să dețină puțintică sau mai mare putere într-o instituție, veți avea ocazia să-l cunoașteți în deplina „splendoare” grotescă, să-i vedeți adevărata față, pe cea hidoasă. Taie și spânzură, devine un zbir, calcă totul în picioare, nu are nicio empatie, consideră că autoritatea sa este incontestabilă, totul i se cuvine și se (auto)prezintă ca exemplul suprem de reușită în viață, le spune tuturor prin ce „performanțe” (imaginare) și cu cât sacrificiu a ajuns unde a ajuns. Oricine nu este de acord cu opiniile și directivele sale sau dacă simte în preajmă pe cineva superior profesional ori intelectual, respectivul devine un dușman care trebuie cât mai repede îndepărtat.\Sunt convins că mulți ați avut de-a face cu astfel de „caractere” și specimene, metamorfozate, disimulate peste noapte din nevolnici și umili ratați, în mici dictatori și zmei. Unii conduc instituții, alții chiar România. Politic este în trend…